Detaliile sunt însă complexe, iar influența politică rămâne semnificativă.
Cele două memoranduri ale lui Bolojan
Tensiunile au început încă din 21 ianuarie, la ora 13:00, când Ilie Bolojan a prezentat două memoranduri vizând reducerea cheltuielilor bugetare (restructurarea instituției, inclusiv concedieri și reducerea consumului de carburant). O parte din membrii Biroului Permanent au ridicat imediat o problemă: lipsa prezentării prealabile a documentului. Conform stenogramei consultate de Libertatea, această nelămurire a fost avansată de Gheorghe Vela (lider de grup PARTID), Laurențiu Plăeșu (vicepreședinte al Senatului din partea AUR) și Novak Levente (chestitor din partea UDMR).
Cu toate acestea, Ilie Bolojan a încercat să promoveze adoptarea fără consultări prealabile ale grupurilor, în condițiile în care subiectul reducerilor bugetare era pe ordinea de zi suplimentară. Liderul de grup al UDMR, Turos Lorand, l-a atenționat pe Bolojan că procedura nu este corectă. Astfel, s-a decis amânarea subiectului pentru două ore, pentru a permite consultarea documentelor.
După două ore, Ilie Bolojan a abordat direct problema. Prima problemă majoră a fost lipsa posibilității noilor lideri de Senat de a-și angaja personalul, deoarece multe posturi erau deja ocupate pe durată nedeterminată. Acesta a fost primul argument, înainte de a aborda numărul mare de angajați. Argumentele lui Bolojan sunt documentate efectiv.
În ceea ce privește angajații din cadrul Biroului Permanent, Bolojan a susținut necesitatea unui singur funcționar public parlamentar pe durată nedeterminată pentru vicepreședinți, chestieri și secretari, și alți doi funcționari ce ar putea fi angajați și detașați periodic, în funcție de necesități. În cazul președintelui Senatului, a propus nouă posturi, trei funcționari publici pe termen nedeterminat și șase posturi temporare, detașate pentru perioade limitate.
Funcționarii din grupurile parlamentare au avut situații diferite, în funcție de necesitățile fiecărui grup. În ceea ce privește atribuirile de funcții, acestea nu sunt disponibile pentru toată lumea, ci doar pentru anumite departamente sau servicii.
Ilie Bolojan a repetat argumentele sale pentru a clarifica situația și pentru noii membri ai Biroului Permanent, inclusiv cei din SOS. Cristian Ghinea a solicitat clarificări suplimentare în legătură cu documentul prezentat de Bolojan, în special legat de două posturi din cabinetul unui membru al Biroului Permanent, care ar putea fi ocupate de doi angajați desemnați de acesta.
Discuțiile din 21 ianuarie au culminat cu adoptarea memorandului, în 3 februarie. Conform surselor politice, din numărul de posturi aferente echipei lui Ilie Bolojan, ar urma să fie reduse doar 5 posturi. Paradoxal, structura actuală a conducerii Senatului include trei directori și alți șase membri ai echipei, deci în esență jumătate dintre ei sunt șefi. La secretarul general se observă o simulare a reformei, spre deosebire de celelalte direcții și servicii. Chiar dacă sunt tăiate trei posturi, toate cele trei posturi sunt vacante.
Misterul reorganizării grupurilor politice
La nivelul comisiilor, Senatul utilizează un număr mai redus de funcționari decât Camera Deputaților. De exemplu, Camera Juridică are 8 posturi, în timp ce Senatul va avea 6 posturi în urma reorganizării. Dacă Senatul va avea doar 4 angajați la Comisia de Administrație, la Cameră această comisie are 7 funcționari. Diferențe similare există și la Comisiile de Buget.
În total, la Senat sunt reduse 36 de posturi la nivel de comisie, față de 51 la Camera Deputaților.
La grupurile parlamentare ale Senatului va trebui și reconfigurat efectiv numărul de posturi. Se estimează că aproximativ 55 de persoane vor fi angajate la grupuri în noua structură, față de aproximativ 80 înainte de restructurare. La Camera Deputaților nu s-a discutat în mod substanțial despre reducerea personalului din cadrul grupurilor.
Poziția sindicatului funcționarilor publici
După o inițială reacție publică contra lui Ilie Bolojan din partea funcționarilor din Senat, în special a unei consilieri de la Comisia pentru Transporturi, liderii oficiali ai sindicatului au evitat implicarea activă, susțin surse interne din Senat. Președintele Sindicatului Funcționarilor Publici Parlamentari este Ionuț Aichimoaie, fiul fostului parlamentar Ionel Aichimoaie (PSD). Un alt lider sindical, Dacian Vasincu, are conexiuni politice liberale.
Controversele privind Camera Deputaților
Conducerea Camerei Deputaților urmează să adopte o decizie privind reînceperea reorganizării. Reprezentanții sindicatului funcționarilor publici din Camera Deputaților au remarcat lipsa consultării cu sindicatului în privința reducerilor de posturi.
Sindicatul solicită un audit intern pentru a stabili criteriile de evaluare a performanței angajaților și o analiză individualizată a activității fiecăruia, nu o decizie generală.
Surse din Camera Deputaților susțin că criteriile politice sunt decisive în procesul de reducere a personalului. Șefa Direcției Resurse Umane, Alexandra Braica, are legături politice cu PSD. Reducerile posturilor nu sunt proporționale cu activitatea.
(Informații detaliate despre reduceri la nivelul diferitelor direcții și servicii)
Demnitarii, indiferenți la veniturile lor
În acest context, demnitarii (deputați și senatori) au ignorat posibilitatea de a negocia reduceri la bugetele lor personale pentru a conserva locurile de muncă.