Locurile de muncă disponibile au scăzut cu aproape 6.000 în ultimele trei luni ale anului trecut, ajungând la 34.300, potrivit datelor statistice. Sectorul public deține o parte semnificativă a acestor poziții vacante, cu 4.000 de locuri disponibile în administrația publică, 3.300 în sănătate și asistență socială și peste 1.000 în sistemul educațional.
Numărul locurilor de muncă libere reflectă atât crearea de noi joburi, cât și posturi devenite disponibile prin plecări voluntare (demisii, pensionări) ale angajaților.
Șomajul, conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii, se situează la aproximativ 450.000 de persoane.
Sectoarele cu cele mai mari rate de locuri de muncă vacante sunt producția și furnizarea de energie, administrația publică și activitățile culturale.
Tendințe viitoare în domeniul muncii
Prognozele Centralei Europene pentru Dezvoltarea Formelor de Pregătire Profesională (CEDEFOP) prevăd că, în următorii 10 ani, vor fi necesare 4,7 milioane de locuri de muncă. Dintre acestea, 706.000 sunt noi, iar 4 milioane rezultă din plecările predecesorilor.
În industrie, se anticipează o scădere a posturilor de directori, oficiali superiori și manageri, fiind preconizate creșteri în anumite profesii de nivel mediu, precum asamblatori, funcționari și angajații din domeniul vânzărilor.
De asemenea, vor crește numărul de locuri de muncă ce necesită calificări mai reduse, cu excepția domeniilor minerit, construcții și transport.
Participările calificărilor înalte vor înregistra o creștere mai lentă, de la 23% în 2022 la 27% în 2035.
Proporția lucrătorilor cu calificări medii va evolua ușor, crescând de la 61% în 2022 la 65% în 2035. Comparativ cu media Uniunii Europene, România se confruntă cu o pondere mai mică de locuri de muncă înalt calificate și o pondere mai mare de locuri de muncă mediu calificate.
O provocare a concordanței ofertă-cerere
O problemă este și neconcordanța dintre localizarea locurilor disponibile și regiunile în care locuiesc cei în căutare de loc de muncă, precum și între calificările necesare și profilul persoanelor șomere.
Cu toate acestea, pentru aproximativ două milioane de români, distanța nu constituie un impediment, aceștia fiind dispuși la deplasări pendulare.
Aproximativ o treime dintre ei activează într-un alt județ, iar două treimi într-o altă localitate din județul de proveniență.
Județele cu un procent ridicat de navetiști sunt Ilfov (aproape 50% din totalul lucrătorilor, în principal către București) și Dâmbovița (peste 44%), urmate de Giurgiu și Ialomița.
Persoane în vârstă: o perspectivă a evoluției
Numărul lucrătorilor peste 65 de ani va crește semnificativ până în 2035, tripându-se față de prezent, conform estimărilor elaborate de specialiști.
Proporția seniorilor în forța de muncă va depăși 30%, reflectând îmbătrânirea populației.
În urmă cu 30 de ani, ponderea lor era mult mai scăzută, atingând doar 13%.
În ciuda acestei tendințe, numărul total al persoanelor active va continua să crească, la peste media Uniunii Europene.
Experții anticipeză că, pentru a umple locurile disponibile, va fi necesară încorporarea de imigranți.
Un exemplu ilustrativ este experiența unui proprietar de podgorie din Buzău care, în lipsa forței de muncă locale, a trebuit să investească într-o mașină de cules struguri pentru a-și asigura recolta.
Costul unui loc de muncă vacant
Măsurarea exactă a pierderilor în urma unui loc de muncă vacant este complexă, deoarece include aspecte subiective, precum impactul asupra moralului echipei și a termenelor proiectelor. Cu toate acestea, un exemplu ar putea ilustra magnitudinea problemei.
O companie producătoare de calendare, ABC Calendare, cu o pierdere de un angajat cheie, cu un salariu lunar de 1.000 euro și un timp estimat de 60 de zile până la înlocuire, și cu o cifră de afaceri anuală de 300.000 euro, ar înregistra pierderi.
Calculând venitul mediu pe angajat (3.000 euro/an) și împărțind la numărul zilelor lucrătoare (250), rezultă un venit mediu zilnic per angajat de 12 euro.
Astfel, în cazul exemplu, calculăm o pierdere de 720 euro în 60 de zile. În funcție de importanța postului vacant, impactul ar putea fi mai mare, în cazul funcțiilor de conducere sau management mediu.