Microsoft a anunţat miercuri un nou cip, sugerând că calculatoarele cuantice ar putea deveni o realitate în câţiva ani, nu în decenii, potrivit surselor citate de publicaţii de specialitate.
Această afirmaţie plasează Microsoft alături de giganţii Google şi IBM, care anticipează o revoluţie în tehnologia calculatoarelor într-un termen mult mai scurt decât se credea iniţial.
Specialiştii estimează că calculatoarele cuantice vor putea efectua calcule care ar dura milioane de ani pe sistemele actuale, având potenţialul de a revoluţiona domenii precum medicina, chimia şi alte ştiinţe care implică un număr foarte mare de interacţiuni moleculare.
Însă, aceste sisteme prezintă şi riscuri, putând afecta securitatea cibernetică, deoarece majoritatea metodelor actuale de criptare se bazează pe dificultatea decriptare prin forţă brută.
Principala provocare în dezvoltarea calculatoarelor cuantice o reprezintă qubiţii, unităţile fundamentale de procesare. Aceştia sunt extrem de rapizi, însă şi dificil de controlat, fiind predispuşi la erori.
Microsoft susţine că noul său cip, Majorana 1, este mai puţin vulnerabil la erori decât soluţiile dezvoltate de concurenţi, rezultate care vor fi publicate într-o revistă ştiinţifică de prestigiu.
Microsoft a lucrat aproape două decenii la dezvoltarea cipului Majorana 1
Momentul când calculatoarele cuantice vor fi utilizate pe scară largă rămâne un subiect de dezbatere. CEO-ul Nvidia a afirmat luna trecută că această tehnologie este la câteva decenii distanţă de a depăşi cipurile tradiţionale utilizate pentru inteligenţa artificială, o perspectivă care reflectă scepticismul existent în domeniul tehnologic.
În schimb, Google, care a prezentat un cip cuantic anul trecut, a afirmat că aplicaţiile comerciale ale calculatoarelor cuantice vor apărea în doar câţiva ani. IBM estimează că primele calculatoare cuantice la scară largă vor fi disponibile până în 2033.
Cipul Majorana 1, dezvoltat de Microsoft pe parcursul a aproape două decenii, se bazează pe un tip de particulă subatomică, fermionul Majorana, a cărei existenţă a fost teoretizată încă din anii 1930. Proprietăţile acestei particule îl fac mai rezistent la erorile specifice calculatoarelor cuantice tradiţionale, dar identificarea şi controlul acesteia au fost extrem de dificile.
Microsoft a dezvoltat Majorana 1 utilizând arseniură de indiu şi aluminiu, construind un nanofir supraconductor care permite observarea acestor particule. Dispozitivul poate fi controlat cu echipamente standard de calcul.
Deşi Majorana 1 are un număr mult mai mic de qubiţi faţă de cipurile cuantice ale concurenţilor, Microsoft crede că un numar mai mic de qubiţi, cu o rată redusă de erori, este suficient pentru dezvoltarea unor calculatoare cuantice funcţionale.
Un progres remarcabil, potrivit unui expert în fizică
Microsoft nu a oferit o dată exactă pentru scalarea cipului și realizarea unui calculator cuantic superior celor tradiţionale, precizând doar că acest moment este «la câţiva ani, nu la câteva decenii distanţă».
Un executiv Microsoft a descris dezvoltarea Majorana 1 ca pe o strategie cu „riscuri ridicate, dar recompense semnificative”. Cipul a fost fabricat în laboratoarele Microsoft din SUA și Danemarca.
„Cea mai dificilă parte a fost rezolvarea problemelor fizice. Nu există un ghid pentru asta, a trebuit să găsim soluţii noi”, a declarat executivul Microsoft. „Am realizat, practic, capacitatea de a construi acest cip atom cu atom, strat cu strat”.
Un profesor de fizică de la Harvard, care nu a fost implicat în cercetare, a considerat realizarea drept „un progres remarcabil”, plasând Microsoft în fruntea cercetării cuantice. El este de părere că abordarea Microsoft, combinând semiconductori tradiţionali şi materiale supraconductoare, este promiţătoare pentru dezvoltarea de cipuri scalabile.
„Deşi nu există o demonstraţie clară a scalabilităţii cipului, succesul obţinut până acum este considerabil”, a afirmat profesorul.