Este o situație extrem de dificilă și tensionată. Negocierile dintre reprezentanții Rusiei și ai Statelor Unite au un dublu obiectiv: să obțină un avantaj pentru a-și transforma relațiile cu SUA într-un parteneriat similar celui de la Ialta și, ca alternativă, să determine divizări în relația transatlantică. Situația se poate schimba rapid. Rusia a încercat să transmită un mesaj pentru a-i determina pe americani să participe la negocieri și să accepte responsabilități împărțite cu europenii privind criza ucraineană.
Având în vedere că SUA nu percepe semnale pozitive din partea Rusiei cu privire la solicitările privind revocarea sancțiunilor, nu există garanții că acestea vor fi ridicate. Discuțiile cu președintele Macron au fost importante, incluzând o întâlnire bilaterală România-Franța, care se pare că a fost constructiva si care i-a determinat pe oficialii francezi să vadă în continuare oportunități strategice în parteneriatul existent de 16 ani. În ciuda unor dificultăți de implementare, dialogul continuă.
Obiectivele Rusiei includ determinarea SUA să convingă partenerii europeni din NATO să retragă garanțiile de securitate de pe aliniamentul din 1997 pentru țările care s-au alăturat după acel an, creând astfel premise pentru o negociere în care acestea să nu fie implicate ca în acordul de la Yalta. Asta ar conduce la recunoaşterea unei sfere de influenţă rusească.
Rusia consideră, de asemenea, necesară limitarea prezenţei NATO în zonă pentru a-şi gestiona propriile preocupări strategice.
Șeful cancelariei prezidențiale a anunțat că România a fost informată despre aceste discuții, dar fără a solicita informări în prealabil. SUA a refuzat, pentru moment, să ia în considerare cererile Rusiei, fără garanții ferme pe o soluție.
În acest context, sunt dezbătute garante militare, atât pentru Ucraina, cât şi pentru Europa, precum și o posibilă implicare militară mai consistentă a UE, initiată de presedintele Macron. Se caută o poziție comună prin consultări între state, ținând cont de amenințări și interese diverse. Se va încerca transmiterea unui mesaj de solidaritate către Rusia, dar și către SUA. Încheierea războiului în Ucraina este văzută ca o prioritate, dar consecințele pe termen lung ale conflictului sunt complexe și necesită un timp considerabil pentru a fi evaluate. SUA nu intenționează să compromită relația cu UE, din considerente economice, strategice și de stabilitate.
În final, România nu se va situa într-un conflict de interese între UE și SUA. Este important pentru România să transmită partenerilor săi, inclusiv celor din SUA, importanța sprijinului pentru țară, mai ales într-o zonă cu însemnătate strategică. Este necesar să se monitorizeze dialogul și să se anticipeze consecințele. România va continua să promoveze o poziție consecventă, ca parte a unei viziuni europene și euroatlantice incluzive și acordând accent pe necesitatea de a găsi un acord pentru Ucraina. Reamintim ca retorica publica nu reflectă întotdeauna realitatea, iar viitorul Ucrainei trebuie să fie decis inclusiv de aceasta. Deși Rusia și-a propus să desființeze Ucraina, este important să se identifice o soluție tranzitorie. Este dificil să se anticipeze modul în care se va finaliza conflictul, iar încheierea sa va necesita eforturi sustinute şi diplomație multilaterală. Atitudinea actuală a administrației Americane din perspectiva acestui conflict este cu un pas în față datorită inițiativei recente a președintelui Trump.