Pierderea raportată de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru anul 2024 reflectă influența ratelor dobânzii mai mari acordate băncilor centrale naționale, ajustări impuse de creșterea accelerată a inflației.
În raportul anual publicat, BCE a declarat că pierderile nu au afectat stabilitatea financiară sau politica monetară. Aceasta estimează că anul trecut a marcat un vârf în ceea ce privește pierderile și preconizează revenirea la profitabilitatea în anii următori. În 2023, BCE a înregistrat prima pierdere după aproape două decenii.
Banca Centrală Europeană – o entitate distinctă
BCE se diferențiază de alte instituții financiare. Publică rapoarte anuale cu situația profitului și pierderilor, similar băncilor comerciale, dar cu o deosebire esențială: misiunea sa nu este generarea de profit, ci menținerea stabilității prețurilor. Orice variație în profitabilitate este un efect secundar.
Același principiu se aplică și băncilor centrale naționale din zona euro (împreună cu BCE, numite Eurosistem). Aceasta nu înseamnă că performanța financiară nu contează. Este crucial să înțelegem evoluția profitului sau pierderii. Vom explica mai jos motivele și sursele acestora.
Interpretarea profitului și pierderii la o bancă centrală
Profitul și pierderea arată echilibrul dintre venituri și cheltuieli într-un an financiar. Aceste date sunt esențiale pentru înțelegerea situației financiare, la fel cum analizăm bugetul personal sau cel al unei companii. Un surplus de venituri față de cheltuieli generează profit, iar invers, pierdere.
Este important să reamintim că activitatea unei bănci centrale diferă semnificativ de cea a unei alte companii. Ea operează preponderent prin intermediul sistemului bancar.
Sursele de venit ale Eurosistemului
Bancnotele euro au o valoare mai mare decât costurile de producție. Emiterea bancnotelor în sistemul bancar generează venituri – un aspect cunoscut sub denumirea de „senioraj”.
Alte surse de venit includ dobânzile percepute de la băncile comerciale pentru finanțările acordate.
BCE și băncile centrale naționale au achiziționat active financiare, cum ar fi obligațiuni guvernamentale, pentru susținerea economică în momentele de rate dobânzi reduse sau negative. Acest demers a urmărit prevenirea unor perioade prelungite cu inflație extrem de scăzută.
De asemenea, rezervele în valută și alte investiții contribuie la venituri.
Cheltuielile Eurosistemului
BCE trebuie să achite dobânzi pentru depozitele băncilor comerciale, un cost care poate crește odată cu ridicarea ratelor dobânzii ca parte a politicii monetare.
Majorarea semnificativă a ratelor dobânzii de către BCE pentru a controla inflația, a condus la creșterea costurilor de finanțare pentru întreaga economie. Aceasta a redus atractivitatea împrumuturilor, stimulând economisirea.
În același timp, veniturile din activele deținute nu au crescut în același ritm ca cheltuielile. Multe obligațiuni, achiziționate la rate dobânzi mai scăzute, au o capacitate mai redusă de a produce venituri.
Acest dezechilibru actual a condus la o creștere a cheltuielilor în comparație cu veniturile. Aceasta înseamnă o posibil amplificare sau o stare de deficit.
Impactul pierderii asupra Eurosistemului
BCE poate acoperi pierderile din profiturile înregistrate în anii precedenți. O parte semnificativă a profitului a fost rezultatul politicii monetare anterioare.
Ca orice bancă centrală prudentă, BCE a utilizat o parte din acești câștiguri pentru constituirea de rezerve și provizioane. Acestea reprezintă o măsură de atenuare a riscurilor.
În cazul insuficienței provizioanelor, băncile centrale naționale pot acoperi deficitul. Alternativ, pierderea poate fi înregistrată în bilanț și compensată cu veniturile viitoare.
Importanța pierderii BCE
Băncile centrale difera de cele comerciale. Posibilele pierderi nu compromit eficiența instituției. Însă, independența financiară presupune capital adecvat.
Se anticipează o reducere a pierderilor pe termen mediu, odată cu revenirea ratelor dobânzii la niveluri pozitive. Recuperarea profitului va fi influentată de evoluția pieței financiare.