Un senior pregătește un desert pentru familie. Foto: IMAGO / Imago Stock and People / Profimedia Images
Riscurile fiscale pe termen mediu au crescut, o treime din statele europene considerând îmbătrânirea populației drept cel mai important risc, potrivit ediției din februarie a Monitorului Fiscal European.
O populație îmbătrânită afectează semnificativ bugetul unui stat, atât prin creșterea cheltuielilor (în special pentru sănătate și pensii), cât și prin diminuarea veniturilor fiscale provenite dintr-un număr din ce în ce mai mic de persoane active din punct de vedere economic.
În România, ultimii 10 ani au accentuat această problemă, proporția persoanelor în vârstă depășind 20% din totalul populației. Dintre județe, Teleormanul este cel mai vulnerabil, un locuitor din patru având peste 65 de ani.
O cercetare realizată de trei economiști – Rainer Kotschy, David Bloom și Andrew Scott – susține că folosirea vârstei cronologice este o metodă insuficientă de evaluare a îmbătrânirii, oferind o imagine incompletă a procesului.
Este evident că persoane de aceeași vârstă pot prezenta stări de sănătate foarte diferite. Un exemplu este Robert De Niro, care la vârsta de 81 de ani continuă să activeze, în timp ce alții pot prezenta probleme semnificative de mobilitate.
Nivelurile medii de sănătate asociate vârstei cronologice se pot schimba și în timp. În Marea Britanie, de exemplu, femeile de 70 de ani în 2017 aveau aceeași stare de sănătate ca și femeile de 60 de ani din 1981, conform datelor Oficiului Național pentru Statistică.
În 2019, România se afla pe poziția a 13-a în lume în ceea ce privește îmbătrânirea populației (după ponderea seniorilor peste 65 de ani). În prezent, țara noastră ocupă locul 12, iar prognozele indică o intrare în top 8 al celor mai îmbătrânite națiuni din lume în următorii ani.
Japonia se află pe primul loc, cu aproape 30% din populație având peste 65 de ani. Italia, Portugalia, Grecia și Germania, odinioară locomotive ale Europei, se confruntă acum cu presiuni semnificative din cauza procesului de îmbătrânire.
Creșterea speranței de viață, scăderea natalității și migrația negativă, alături de pensionarea generației baby boomer, vor genera presiuni sporite asupra sistemului de sănătate, îngrijiri sociale și pensii. Necesitatea unei creșteri a taxelor devine din ce în ce mai evidentă.
