Durata medie de viață crește, fapt care impune o ajustare a vârstei de pensionare. Se estimează că o proporție semnificativă a copiilor născuți astăzi vor atinge vârsta de 100 de ani. Prin urmare, o vârstă de pensionare de 65 de ani nu este adecvată, consideră un economist.
În comparație cu anul 1990, durata medie a vieții la români a crescut cu aproximativ șapte ani, potrivit unui expert în economie.
Un specialist în pensii a exprimat surprinderea față de lipsa de implicare a mediului de afaceri în integrarea persoanelor în vârstă pe piața muncii. Persoanele mature sunt, de regulă, mai stabile, mai înțelepte și mai adaptate. Cu toate acestea, mediul de afaceri nu profită în mod optim de această potențială resursă umană valoroasă. Consideră că mulți indivizi preferă să rămână activi profesional după pensionare, decât să se retragă.
Expertul a evidențiat prejudecățile față de persoanele vârstnice, referindu-se la un exemplu relevant din cinematografie.
Un studiu realizat de o asociație de analiști financiari arată că Pilonul I de pensii devine profitabil abia după vârsta de 74 de ani, înainte de această vârstă reprezentând mai mult o taxă decât un beneficiu.
- Studiul complet poate fi consultat aici
Analiza se bazează pe situația unui angajat cu salariul mediu național, care a contribuit timp de 39 de ani până la vârsta de pensionare.
Această situație explică reticența persoanelor mature față de piața muncii.
- Citeste si: 70 va fi noul 50? De la ce vârstă vei putea fi considerat ”senior” / Vârsta cronologică comparată cu cea prospectivă
Între anul curent și anul 2030, peste 600 de persoane vor împlini vârsta de pensionare zilnic.
Vârsta medie la pensionare a fost anul trecut de 59,5 ani, cu o diferență de 0,8 ani între bărbați și femei și 0,5 ani între mediul urban și rural.
În ultimele șase luni de la prima plată, peste 20.600 de pensionari au continuat să activeze, iar alți 25.000 au revenit parțial pe piața muncii.
Motivul principal al reangajării este, evident, financiar, dar, în același timp, rata sărăciei printre cei peste 65 de ani se situează relativ bine în comparație cu alte țări europene.
Reforma propusă pune în evidență un punct slab al României, comparativ cu alte state europene: speranța de viață sănătoasă la vârsta de 65 de ani.
În medie, românii au o speranță de viață sănătoasă de doar 4 ani după pensionare, atât pentru bărbați, cât și pentru femei.
Speranța de viață sănătoasă la 65 de ani a scăzut în România
Spre deosebire de tendința generală europeană, speranța de viață sănătoasă la 65 de ani a scăzut în România, în ultimii ani, de la 6 ani la bărbați, la 4 și de la 5,2 la 4 ani la femei.
Acest factor indică o calitate a vieții scăzută și reflectă, de asemenea, eficiența sistemului de sănătate și accesul limitat la îngrijiri medicale.
Statisticile Eurostat sunt elaborate folosind datele furnizate de statele membre, relevante statisticilor demografice.
Speranța de viață la naștere în România în 2021 a fost de 57,3 ani pentru bărbați și 58,2 ani pentru femei. În 2022, speranța de viață a fost de 71,5 ani pentru bărbați și 79,3 ani pentru femei.
Femeile trăiesc mai mult, dar într-o stare de sănătate mai fragilă
În 2022, speranța de viață a bărbaților a fost cu 7,8 ani mai mică decât a femeilor, iar speranța de viață sănătoasă, în 2021, cu 0,9 ani mai puțin pentru aceștia.
Femeile trăiesc, în medie, mai mult decât bărbații, însă sănătatea lor este mai precară – cu mai mulți ani în care activitatea este limitată.
În 2021, speranța de viață sănătoasă la 65 de ani în România era de 4 ani, atât pentru bărbați cât și pentru femei, semnificativ mai mică decât media europeană de 9,9 ani la femei și 9,5 ani la bărbați.
Suedia și Irlanda au înregistrat cele mai mari valori ale acestui indicator în 2021: 14,5 ani și 14,8 ani pentru bărbați și femei, respectiv.
Incidența bolilor, un alt indicator al stării populației
Medicii de familie reprezintă primul punct de contact pentru pacienți în sistemul medical. Înregistrând bolile, furnizează date statistice despre incidența bolilor.
Un indicator derivat, evaluând incidența bolilor la 100.000 de locuitori, permite o analiză detaliată a incidenței acestora pe grupe de boli.
În perioada 2012-2022, datele arată o evoluție variabilă a incidenței bolilor, cu un vârf în 2012, când s-au înregistrat 79.400 de cazuri noi la 100.000 de locuitori și un nivel minim în 2020, de 66.800 de cazuri noi la 100.000 de locuitori.
