Cum ar arăta o zi fără contribuția femeilor în România?
Aproape jumătate din forța de muncă a României ar dispărea, femeile reprezentând 42,9% din totalul lucrătorilor. În unele sectoare, ponderea femeilor este și mai mare, atingând 80% în învățământ, conform datelor INS. În educația preșcolară, proporția femeilor este de aproape 100%.
Salariul mediu ar crește, deoarece femeile câștigă, în medie, cu aproximativ 400 de lei mai puțin decât bărbații (conform bazei de date Tempo a INS). Datele Statistice arată că în anumite județe, bărbații câștigă mai puțin decât femeile.
Femeile au o contribuție ușor mai mică decât bărbații la formarea produsului intern brut, în jur de 41-43%, în funcție de metoda de calcul a PIB-ului, potrivit studiilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.
Această proporție este justificată de pensionarea mai timpurie a femeilor, precum și de ponderea mai mică a acestora în industriile precum cele extractive, agricole și de construcții, în timp ce femeile sunt predominante în alte domenii precum sectorul bancar, turism, administrație și comerț.
Impactul absenței unei zile a femeilor la muncă asupra PIB-ului ar fi semnificativ: peste 300 de miliarde de lei.
Lipsa femeilor în forța de muncă ar afecta grav sectoare precum învățământul, sănătatea, farmacii, contabilitate sau servicii comerciale, unde femeile sunt preponderente.
Și nu trebuie uitate activitățile casnice, neplătite, cu impact economic major, pe care femeile încă le desfășoară în mare parte.
Un studiu internațional (Pew Social Trends) relevă dedicarea femeilor în îngrijirea copiilor: 13,5 ore săptămânal, comparativ cu 7,3 ore în cazul bărbaților.
Femeile petrec în medie mai mult timp cu activități casnice precum gătit (37 minute), curățenie (29 minute) și spălat rufe (17 minute), comparativ cu bărbații (respectiv 17, 10 și 5 minute).
Conform Eurostat, responsabilitățile casnice și familiale, adică munca neplătită, ocupă femeilor române aproximativ 5 ore pe zi.
Întârzierea nașterilor la mame / Vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut de la puțin peste 20 de ani în 1990 până la 27,5 ani în 2021.
De ce femeile române au o speranță de viață mai mare decât bărbații cu 7,6 ani? Studiile europene evidențiază o speranță de viață mai mare pentru femei (84,2 ani) față de bărbați (78,9 ani). Diferențele se explică prin stilul de viață al femeilor, mai sănătos, și prin diferențele profesionale.
Speranța de viață sănătoasă la naștere a crescut pentru femei și bărbați în ultimii 10 ani.
Sectorul medical din România este dominat de personal feminin. Peste 70% dintre medici, peste 65% dintre stomatologi, aproape 90% dintre farmaciști și peste 62% dintre fiziokinetoterapeuti sunt femei, cu o tendință ușoară de creștere în ultimul deceniu, cu excepția unor categorii.
Disparitățile în educație sunt observate și între regiuni și medii de rezidență. Bucureștiul prezintă cea mai ridicată rată de participare la educație, dar cu o diferență semnificativă în favoarea fetelor. Județul Ilfov înregistrează cele mai scăzute rate de participare, pentru ambele sexe.
Abandonul școlar este mai frecvent observat la băieți decât la fete, în special în învățământul postliceal.
Un procent semnificativ de tineri români, în special femei, nu sunt ocupați și nu urmează forme de educație.
