Florin Dănescu
„Instituțiile financiare sunt obligate să monitorizeze și să limiteze plățile la jocurile de noroc, la maximum 10% din salariu. Această măsură reprezintă o formă de supraveghere extinsă, care crește costurile unei industrii care nu este tocmai profitabilă”, a declarat joi Florin Dănescu, directorul executiv al Asociației Române a Băncilor, la conferința „Anul Financiar 2025”.
Dănescu a subliniat că problemele României sunt mai complexe și mai importante decât preocupările actuale, concentrându-se asupra aspectelor esențiale.
„Democrația românească se află într-o etapă hibridă. Agențiile de evaluare financiară au schimbat perspectiva asupra României, trecând de la „stabil” la „negativ”. Acest semnal reprezintă un îndemn către o schimbare de comportament, însă o astfel de transformare este extrem de dificilă și nu dispunem de experiența necesară”, a afirmat Dănescu.
Experții au discutat despre nivelul scăzut al intermedierii financiare, unul dintre cele mai mici din UE, care ar trebui ridicat la o medie europeană, precum și despre paradoxul economic românesc: în timp ce o mare parte a populației se află la limita sărăciei, o proporție semnificativă din tranzacțiile imobiliare se efectuează în numerar, ceea ce evidențiază evaziunea fiscală.
Echilibrul dintre libertatea economică și libertatea politică
„Volumul tranzacțiilor din construcții și piața imobiliară, având în vedere sărăcia din România, sugerează că majoritatea achizițiilor de locuințe ar trebui să se realizeze prin credite. Însă, procentul semnificativ de tranzacții în numerar relevă un nivel ridicat de evaziune fiscală. În concluzie, putem crea mai mult rău din interior decât din exterior”, a adăugat directorul executiv al ARB.
Dănescu consideră că populismul joacă un rol crucial în contextul actual al României. „În ce măsură lipsa de eficiență economică se datorează populismului sau lipsei de orientare economică în politica românească? Există o discrepanță între libertatea economică și libertatea politică, iar economia își pierde din influență în deciziile politice. Acest dezacord creează probleme pe termen mediu și lung.”
El a menționat un efort constant de a apăra interesele industriei financiare prin prezența în Parlamentul României. „Prezența mea medie în Parlamentul României este de aproximativ 30 de ședințe pe an, deși au existat și perioade cu o prezență mai frecventă. Aceasta este necesară pentru a ne apăra de legislații care ne afectează activitatea”.
Dănescu a abordat și miturile legate de profiturile sistemului bancar. „Înregistrăm un loc modest în ceea ce privește rentabilitatea activelor și a capitalului propriu. Deși activele în sumă absolută sunt pe primul loc, capitalul propriu se situează pe poziția a 5-a, iar profiturile pe locul 7. Eforturile depuse sunt superioare rezultatelor. Dacă s-ar argumenta că profiturile sectorului bancar sunt nesemnificative, ar trebui puse în evidență profiturile uriașe din alte sectoare.”
Un proiect recent de lege propune limitarea plăților către operatorii de jocuri de noroc la 10% din veniturile unui jucător.
Responsabilitatea pentru respectarea acestei limite revine atât operatorilor (care vor trebui să raporteze date către ANAF), cât și instituțiilor bancare și ANAF.
„ONJN nu acționează eficient sau este implicat în problemele cauzate de jocurile de noroc. Soluția eficientă este limitarea sumelor pe care jucătorii le pot pierde la păcănele. În România, aceste sume sunt mai mari decât bugetele unor ministere cheie. Acest dezechilibru generează probleme importante pentru cetățeni.”, a precizat deputatul Adrian Giurgiu.
