Principala preocupare a Băncii Naționale a României (BNR) în privința riscurilor sistemice este incertitudinea economică globală. Factorii geopolitici, inclusiv conflictul din Ucraina și reconfigurarea peisajului politic internațional, generează o instabilitate semnificativă. Tendința de globalizare inversă, precum și politicile comerciale restrictive ale unor puteri economice majore, au efecte directe asupra economiei. Această incertitudine afectează deciziile investitorilor, consumatorilor și ale companiilor, generând un context economic volatil,
Directorul adjunct al Direcției de Stabilitate a BNR, Matei Kubinschi, a prezentat aceste aspecte la evenimentul „Anul Financiar 2025”, organizat de FinMedia. Potrivit lui Kubinschi, indicii de incertitudine economică și globală au atins cote maxime.
„Analizăm doi indicatori științifici care reflectă gradul și evoluția incertitudinii, monitorizând principalele surse de știri globale, zilnic. Se identifică cuvinte cheie care reflectă nivelul de risc. Aceste indici, referitoare la incertitudinea politicilor economice și comerciale, ating niveluri record la finalul lunii februarie, după cum arată datele din 1960 până în prezent. Incertitudinea politicilor comerciale a atins proporții fără precedent”, a declarat oficialul BNR.
Această incertitudine generează volatilitate pe piețele financiare, putând influența deciziile de investiții ale companiilor și chiar comportamentul consumatorilor.
Înrăutățirea deficitului bugetar și al deficitului de cont curent, observată în 2024, ar putea prelungi necesitatea consolidării financiare.
Kubinschi a subliniat întârzierea semnificativă a României în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Progresul realizat este de doar 14%, față de media europeană de 29%. Totodată, nivelul fondurilor atrase este sub media europeană, cu valori importante ale altor țări deja depășind pragul de 60-65%.
Potențialul de atragere de fonduri financiare suplimentare, de aproximativ 19 miliarde de euro, în contextul necesității de finanțare a statului român, evidențiază importanța unei accelerări în implementarea PNRR și a prioritizării proiectelor cu cele mai mari șanse de finalizare până în 2026.
Printre riscurile analizate, dar considerate de intensitate redusă, se numără riscul de credit și cel cibernetic, neexistând incidente majore până în prezent.
În ceea ce privește piața imobiliară din România, prețurile continuă să crească într-un ritm mai accelerat decât în majoritatea țărilor UE. Cu toate acestea, prețurile rămân sub cele din alte regiuni ale lumii, iar considerând ajustarea la rata inflației, creşterea este sub pragul de asemănare cu risc identificat de către Comisia Europeană. Scăderea ofertei și creșterea costurilor de construcție sunt factori principali care explică dinamica prețurilor imobiliare. Aceste prețuri sunt in continuare accesibile în comparație cu ale altor țări din zonă, România necesitând doar aproximativ șase salarii medii brute pentru achiziționarea unei locuințe, considerabil mai puțin decât vecinii europeni.
