Guvernul maghiar limitează profitul comercianților la o serie de produse alimentare de bază, anunțând premierul Viktor Orban, ca reacție la creșterea prețurilor care afectează consumatorii.

Într-un mesaj video, Viktor Orban a declarat că distribuitorii trebuie să limiteze marja de profit la maximum 10% din prețul de achiziție pentru 30 de produse alimentare de bază. Această măsură va fi implementată de la mijlocul lunii martie și va rămâne în vigoare până la sfârșitul lunii mai, cu posibilitatea prelungirii.

Orban a precizat că guvernul va monitoriza respectarea măsurii, fără a specifica produsele alimentare vizate.

„Pentru a stopa majorările excesive și nejustificate ale prețurilor, am negociat cu reprezentanții lanțurilor comerciale. Din păcate, oferta acestora a fost sub așteptările noastre”, a declarat premierul maghiar.

Datele Institutului Național de Statistică din Ungaria arată că inflația anuală a fost de 5,6% în februarie, iar prețurile la alimente au crescut cu 7,1% în același interval. În contrast, rata medie a inflației în zona euro a fost de 2,4% în februarie, conform Eurostat.

Analistul de la Erste Bank, Orsolya Nyeste, consideră că cifrele inflației indică o intensificare a presiunii asupra prețurilor în economia maghiară.

Inflația ridicată, o problemă persistentă pentru guvernul lui Viktor Orban

În ultimii ani, Ungaria a înregistrat adesea cea mai ridicată inflație din UE, deși în cea mai mare parte a anului trecut a fost depășită de România.

Crescările prețurilor la alimente în Ungaria, care au atins un maxim de peste 45% la începutul anului 2023, au determinat guvernul lui Viktor Orban să intensifice măsurile de intervenție, inclusiv plafonarea prețurilor la anumite produse și la combustibili.

Unii critici și experți economici susțin că, pentru a compensa pierderile provocate de plafoanele de prețuri, comercianții au majorat prețurile la alte produse.

Datele privind inflația reprezintă o provocare pentru Orban, în contextul în care economia maghiară se confruntă cu dificultăți înaintea alegerilor parlamentare din 2026. Premierul, la putere din 2010, este contestat de un nou partid care a pus stagnarea economică și costul ridicat al vieții în centrul campaniei sale.