Noul sistem de acces va costa 45.000 de lei și va fi furnizat de Orange. Instalarea se va efectua doar la intrările Senatului, nu și la cele ale Camerei Deputaților. Acestea din urmă beneficiază de acces facil prin stația de metrou din Parcul Izvor.

„Nu toți au șofer și limuzină!”

Pentru accesul pe partea opusă a clădirii Parlamentului, angajații trebuie să ocolească clădirea, cea de-a treia cea mai mare clădire administrativă din lume. Această circumvarianță înseamnă un drum suplimentar de aproape un kilometru și jumătate, atât la venire, cât și la plecare, contestă angajații nemulțumiți.

„Am crezut că se va acționa cu discernământ la unificarea sistemului de înregistrare a prezenței între Senat și Camera Deputaților. Acum aflăm că sistemul este instalat doar la Senat, nu și la Cameră. Unii dintre noi avem probleme de mobilitate și nu putem parcurge distanțe mari doar din cauza cerințelor secretarului general”, deplâng unii angajați.

Secretarul general, Mario Oprea, un liberal, este însărcinat să implementeze noul sistem de acces.

O altă angajată se revoltează: „E inacceptabil ca angajații să piardă jumătate de oră din timp, mai ales în condițiile caniculei de vară”.

Noul sistem necesită și o aplicație de resurse umane pentru gestionarea orelor lucrate, a zilelor libere și a concediilor.

Epopeea recunoașterii faciale

Libertatea a relatat că fostul președinte al Senatului, Ilie Bolojan, actual președinte interimar, a solicitat implementarea recunoașterii faciale la pontarea angajaților.

Angajații s-au revoltat, considerând măsura o formă de control excesiv, comparabilă cu regimurile autoritare. Ei au ridicat probleme legate de protecția datelor personale (GDPR), care interzice colectarea excesivă de date biometrice, excepție făcând Poliția și sistemul judiciar, la cerere explicită.

Inițial, Senatul a negat intenția de a implementa recunoașterea facială, dar ulterior a apărut un memorandum care descrie înlocuirea sistemului de acces.

Soluția IT a Senatului a fost implementarea unui sistem bazat pe cartele de pontare, dar recunoașterea facială ar fi fost gestionată de Serviciul de Protecție și Pază (SPP), folosind fotografiile din sistem.

Șefii caută să ferească interesele personale

Angajații s-au revoltat din nou, după ce comunicarea oficială a permis punctarea prezenței pentru angajații care lucrează de acasă sau cu ore flexibile, considerând că aceasta va facilita prezența frauduloasă.

Totodată, Libertatea a relatat că compania Tera Pixel, care trebuia să furnizeze sistemul, avea un singur angajat. Costul inițial al sistemului a fost de 7.069 de euro. Ulterior, prețul a crescut la 9.000 de euro, odată cu schimbarea furnizorului.

Originea conflictului

Scandalul a început în ianuarie, când Ilie Bolojan, pe atunci șef al Senatului, a anunțat concedieri, prevăzând reducerea personalului de la 796 la 610 posturi. Această acțiune a generat proteste, angajații acuzându-l pe Bolojan că urmărește eliminarea angajaților nefavorabili și concomitent recurge la recrutarea unor persoane protejate politic.

Bolojan a justificat concedierile prin necesitatea economisirii resurselor.

Atacuri judiciare

Sindicatele au anunțat contestarea concedierilor în instanță, acuzând lipsa unui fundament solid al restructurărilor, condamnând totodată incompetența lui Bolojan în acest proces.

Concedierile au fost depuse și la Curtea Constituțională (CCR), fiind contestate de diverse organizații. Hotărârea CCR este așteptată pe data de 27 martie.