„În timp ce cererea internă continuă să crească, sustenabilitatea acestei creșteri este tot mai pusă sub semnul întrebării. Disparitățile structurale și neclaritatea politicilor fiscale aduc o umbră asupra unei economii altfel robuste. Economia României evoluează ca o mașină veche: este fiabilă, dar când întâlnește o denivelare, apare îngrijorarea privind integritatea ei,” declară analiștii Erste într-o analiză dedicată României.
Economia României continuă să se dezvolte, fiind stimulată de o creștere semnificativă a consumului, determinată de majorarea salariilor și de inițiative fiscale, susțin analiștii citați. „Totuși, acest impuls se ciocnește tot mai des cu dezechilibrele structurale persistente. Exporturile nete rămân o barieră în calea dezvoltării, deficitul extern crescând pe măsură ce importurile se extind pentru a satisface cererea internă. Iar deficitul bugetar limitează spațiul de manevră, adăugând presiune asupra unui context politic deja complex,” remarcă aceștia.
Peisajul politic rămâne extrem de imprevizibil, cu următoarele alegeri și politici care generează neliniște cu privire la disciplina fiscală și la implementarea reformelor. Vulnerabilitățile macroeconomice persistente și incertitudinea politică pot afecta încrederea investitorilor și stabilitatea pe termen lung.
În 2024, creșterea economică a încetinit la 0,9%. Consumul a fost puternic, susținut de o creștere robustă a salariilor reale, dar datele privind PIB-ul indică faptul că, din cauza problemelor structurale, cea mai mare parte a expansiunii consumului s-a bazat pe importuri.
După un 2023 solid, investițiile au încheiat anul 2024 cu o contribuție ușor negativă. Privirea spre viitor evidențiază incertitudini ridicate. Consolidarea fiscală anunțată va influența probabil consumul, pe care îl anticipăm că va încetini semnificativ în 2025. Investițiile vor fi un factor crucial pentru dinamica creșterii în acest an, iar monitorizarea absorției fondurilor UE va fi esențială. Efectul negativ al exporturilor nete ar trebui să fie mai puțin sever în acest an, din cauza creșterii cererii externe sau a efectelor de bază, combinate cu o diminuare a consumului intern. Menținem prognoza de creștere a PIB-ului de +2,0% în 2025, dar percepem riscuri de creștere mai lentă decât aceste estimări.
Povestea creșterii în 2024 este simplă. Consumul privat a accelerat brusc, în timp ce investițiile au avut o contribuție negativă.
Exporturile nu au avut performanțe bune în contextul reducerii cererii externe și al instabilității geopolitice; în același timp, importurile au crescut, deoarece oferta internă nu a putut ține pasul cu boom-ul cererii. Ca urmare, exporturile nete (exporturi minus importuri) au diminuat creșterea anuală cu 2,9 puncte procentuale, precizează analiștii.
În opinia lor, în acest an, consumul din România va decelera, întrucât salariile vor crește, cel mai probabil, într-un ritm mult mai lent, iar mediul politic va afecta negativ încrederea consumatorilor.
„Estimam că inflația la sfârșitul anului 2025 va fi de 3,7% a/a, în scădere față de 5,1% a/a la sfârșitul anului 2024 și ne așteptăm ca aceasta să reintre în intervalul țintă abia în 2026. Inflația de bază va depăși, în mare parte, inflația generală pe parcursul acestui an și se va încheia la 4,0% a/a.” precizează documentul.
Politica fiscală rămâne principala sursă de incertitudine pentru perspectivele inflației. Considerăm că sunt necesare acțiuni fiscale suplimentare pentru a atinge ținta de deficit asumată în 2025 și rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor influența inflația.
„Războiul comercial” în curs între SUA și mai multe țări adaugă un nivel suplimentar de incertitudine. Pe de altă parte, scăderea prețurilor la petrolul Brent ar putea fi o sursă de surpriză pozitivă în ceea ce privește inflația, spun analiștii Erste.
Riscurile inflaționiste și fluctuațiile politice au stat, probabil, la baza abordării prudente a Băncii Naționale a României. Ne așteptăm ca BNR să aștepte desfășurarea alegerilor prezidențiale, mai ales având în vedere multiplele riscuri și incertitudini privind evoluția inflației. Condițiile monetare actuale sunt considerate restrictive în opinia BNR.
În noiembrie, guvernatorul BNR a menționat că, pe baza măsurătorilor băncii centrale, leul este supraevaluat cu până la 5%.
La conferința de presă din februarie, guvernatorul a declarat că nu este încă momentul potrivit pentru o depreciere a leului, dat fiind contextul politic intern tensionat. El a precizat că, odată cu diminua tensiunea politică și revenirea încrederii, banca centrală ar putea deveni progresiv mai flexibilă către o depreciere a leului. Modelele noastre evaluează în prezent EURRON ca fiind supraevaluat cu 7-8%. Transmiterea deprecierii cursului în prețurile de consum este unul dintre principalele motive.
Situația fiscală: atingerea obiectivului pentru 2025 pare ambitios
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 8,7% din PIB în numerar și va avea probabil unul dintre cele mai mari deficite din UE în 2024. Până în a doua jumătate a anului, piețele au reflectat, în principal, acest deficit. Ținta bugetară inițială pentru 2025 vizează un deficit de 7,0% din PIB, ceea ce implică o consolidare fiscală de circa 1,7 puncte procentuale.
Guvernul a implementat deja măsuri pentru a reduce cheltuielile publice și a crește veniturile la sfârșitul anului 2024, cu un impact estimat la aproximativ 2 puncte procentuale din PIB. Având în vedere structura bugetului și implementarea completă a recalculărilor pensiilor publice în acest an, atingerea obiectivului pentru 2025 pare oarecum ambitios.
Pot fi necesare acțiuni suplimentare de consolidare fiscală de aproximativ 0,8 pp. Se estimează că veniturile bugetare vor crește cu aproximativ 2,3 puncte procentuale din PIB în 2025, cu o colectare îmbunătățită a impozitelor contribuind cu aproximativ 0,5 puncte procentuale, evidențiază analiza citată.
Dat fiind acești factori, ținta de deficit de 7% pare optimistă. După alegerile prezidențiale, guvernul va evalua, probabil, alte măsuri fiscale, echilibrând creșterea veniturilor cu controlul cheltuielilor, încercând totodată să susțină creșterea economică. Absorția fondurilor UE este foarte importantă pentru previziunile bugetare din acest an. Planul de consolidare fiscală pe 7 ani convenit cu Comisia Europeană trebuie aplicat, deoarece răbdarea atât a agențiilor de rating, cât și a investitorilor este din ce în ce mai redusă.
O reducere a ratingului anul acesta nu este în scenariul nostru de bază, dar fără o consolidare fiscală semnificativă, este un risc ce nu poate fi exclus,” concluzionează economiștii Erste Bank.
Peisajul politic: Prevederea unei potențiale confruntări între principalii candidați
Actuala coaliție guvernamentală deține aproximativ 52% din voturile parlamentare. Consensul politic este că este necesară consolidarea fiscală, iar planul pe 7 ani convenit cu Comisia Europeană trebuie implementat. Absorbția fondurilor UE este, de asemenea, o prioritate pentru actualul guvern. Reprogramarea alegerilor prezidențiale în luna mai este de așteptat să diminueze apetitul pentru reforme în prima jumătate a anului 2025. Hotărârea Curții Constituționale l-a scos din cursă pe Georgescu.
Prevederea unei potențiale confruntări între principalii candidați, Dan și Antonescu, crește probabilitatea unui tur final. Această perspectivă poate fi pozitivă pentru piață, deși contextul politic rămâne foarte fluid.
Deși apariția altui candidat de extremă dreapta este încă posibilă, este puțin probabil ca un astfel de candidat să obțină același grad de sprijin public ca Georgescu și are șanse mai mici de a câștiga în turul al doilea. Situația rămâne imprevizibilă, dar sprijinul unei majorități pro-UE solide de 65% în Parlament ar trebui să limiteze o schimbare semnificativă negativă pe termen scurt.
