Brașov, Botoșani și Bacău, județele cu cea mai mare creștere a falimentelor în 2024, conform datelor CITR.
Recapitulative:
- În 2024, 7.274 de companii au intrat în faliment, o creștere de 9,38% față de anul precedent.
- Numărul firmelor cu active peste un milion de euro, ce au intrat în faliment, a crescut cu 58% față de 2023, atingând 141 de companii.
- Solicitările de acorduri preventive de restructurare au crescut cu peste 118%, ajungând la 197 de cereri în 2024, comparativ cu 90 în anul anterior.
- Județele Brașov, Botoșani și Bacău au înregistrat cele mai mari creșteri ale falimentelor în 2024.
Inflația, deși scade, este încă influențată de creșterea prețurilor la energie și alimente, precum și de majorările salariale, care pun presiune pe costurile de producție. Dezechilibrele economice amplifică riscul problemelor financiare ale companiilor.
„Fiecare societate se poate confrunta cu momente dificile. Diferența o reprezintă abordarea. Firmele proactive își măresc șansele de revenire și își redobândesc încrederea partenerilor și a angajaților. Restructurarea trebuie percepută ca o oportunitate de recalibrare, nu ca un eșec”, afirmă Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Compania a anunțat că, în 2024, numărul companiilor care au solicitat proceduri de faliment a crescut cu peste 9% față de anul anterior, atingând 7.274. Din acest număr, 141 sunt companii cu active semnificative, peste un milion de euro, în timp ce anul precedent au fost 90. Cererile pentru restructurare prin acorduri preventive de restructurare au crescut semnificativ în 2024, cu 118%, ajungând la 197.
Aceste date apar într-un context global de creștere accelerată a falimentelor, estimată la +11% pe întreg anul, după un salt de +7% în 2023.
Printre țările cu efecte economice asupra României, Germania a înregistrat, în ultimul trimestru al anului trecut, cel mai ridicat număr de falimente de la criza financiară din 2009, presiunea fiind semnificativă asupra industriei. Evoluția negativă este parțial atribuită crizei economice actuale și creșterii prețurilor la energie și salariilor. Economia românească s-a confruntat cu provocări legate de stabilitate prețurilor și creștere economică, într-un context financiar mai restrictiv și cerere externă mai scăzută.
„Deși sub nivelurile crizei din 2008, falimentele din multe țări, inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania, au depășit deja nivelul pre-pandemie, reflectând presiuni economice crescute și tranziții către noi modele de afaceri. Această tendință este vizibilă în majoritatea regiunilor și sectoarelor economice, și în România, amplificată de retragerea sprijinului acordat în timpul pandemiei și crizei energetice. Falimentele și cererile de acorduri preventive din 2024 demonstrează nevoia de adaptare a mediului de afaceri”, a mai declarat Paul-Dieter Cîrlănaru.
CEO-ul CITR anticipă un „val iminent de falimente”, deoarece multe companii au fost menținute artificial în funcțiune prin măsuri de ajutor. „Întârzierea în implementarea soluțiilor specifice de redresare micșorează considerabil șansele de succes. Recomandăm companiilor să apeleze la soluții specializate înainte ca problemele să devină nedepășite. Adaptabilitatea și planificarea strategică vor fi decisive în perioada următoare.”, explicitează Paul-Dieter Cîrlănaru.
Sectoarele cele mai afectate
În 2024, cele mai afectate sectoare au fost comerțul cu amănuntul și cu ridicata, cu 1.902 falimente, o creștere de 6,79% față de 2023; construcțiile, cu 1.499 falimente, o creștere de 13,39%; și industria prelucrătoare, cu 852 falimente, o creștere de 7,17% față de anul precedent.
Cele mai multe falimente deschise în 2024 s-au înregistrat în București și județele Bihor, Cluj și Timiș, reprezentând 40% din total. Județele cu cele mai mari creșteri procentuale ale falimentelor sunt Brașov (46,39%), Botoșani (36,84%) și Bacău (35,78%). Această tendință sugerează o deteriorare a economiei regionale, influențând atât județele dinamice, cât și acelea cu economii mai fragile.
Acordurile preventive, o soluție tot mai solicitată, dar cu o rată scăzută de succes
În 2024, 197 de cereri de acord preventiv au fost depuse, față de 90 în 2023, o creștere de peste 118%. Cu toate acestea, mai puțin de jumătate din cereri au fost aprobate.
„Creșterea cererilor pentru acorduri preventive este un semn pozitiv. Cu toate acestea, un număr limitat de aprobări reflectă o problemă: soluțiile de redresare sunt adesea solicitate prea târziu, când dificultățile sunt prea extinse pentru o soluție de restructurare. Acordurile preventive reprezintă o abordare eficientă, dacă sunt introduse devreme, permitând firmelor să-și restructureze activitatea și să-și mențină locurile de muncă. Totodată, utilizarea mecanismelor de prevenire poate reduce impactul negativ al falimentelor.”, spune Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Pentru companii, este oportun să investească în optimizarea costurilor, digitalizare și gestionare proactivă a riscurilor financiare. Investitorii pot găsi oportunități atractive în sectorul de restructurare.
