Șomajul printre tinerii din mediul rural depășește 30%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. La nivel național, șomajul la grupa de vârstă 15-24 de ani se apropie de 26%, o valoare printre cele mai ridicate din UE. Proporția tinerilor români neincluși nici în sistemul educațional, nici pe piața muncii, este cea mai mare din Uniunea Europeană.
Dintre cei peste 2,1 milioane de tineri cu vârste între 15 și 24 de ani, aproximativ 277.000 sunt angajați. Cele mai recente date ale INS arată că salariul brut net al acestei grupe de vârstă este de circa 3000 de lei, mult sub cel al celorlalte grupe de vârstă.
Aceasta este probabil una dintre cauzele șomajului ridicat la tinerii români. Un sondaj realizat de o platformă de recrutare online arată că tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani consideră că un salariu mediu corect ar trebui să fie de aproximativ 5000 de lei, nivelul salarial fiind aspectul cel mai important, pentru 86,2% dintre participanți.
Comparativ cu alte categorii de vârstă, sondajul mai evidențiază că o treime din tineri doresc să lucreze de acasă, iar jumătate ar accepta un sistem hibrid.
În UE, cele mai mici rate ale șomajului juvenil se înregistrează în Germania, Islanda și Olanda (sub 10%).
Situația din România este diferită: cu excepția capitalei și a Timișoarei, tinerii întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă.
Având în vedere creșterea economică de doar 0,9% în 2024, economia nu a putut genera un număr suficient de locuri de muncă, iar dezvoltarea economică a fost extrem de inegală. Regiunea Oltenia și Muntenia se confruntă cu situații îngrijorătoare, cu o rată medie a șomajului la tineri semnificativ peste media națională.
România se confruntă cu provocări demografice semnificative, care vor influența piața muncii în următorii ani, conform unui raport al Băncii Naționale a României.
Șomajul este de aproape 7 ori mai ridicat la persoanele cu pregătire redusă
Analiza Băncii Centrale arată o problemă gravă: șomajul este aproape de 7 ori mai ridicat la persoanele cu studii până la nivelul gimnazial (13,6%) comparativ cu persoanele cu studii superioare (2%).
Piața muncii din România este foarte polarizată. În următorii 10 ani, se va constata un deficit tot mai mare de forță de muncă, mai ales la locurile de muncă cu calificări înalte (superior) și cele cu calificări scăzute.
Conform previziunilor pentru 2035, cea mai mare cerere de forță de muncă va fi pentru specialiști (un sfert din locurile de muncă disponibile). Ocupațiile cu calificare mai redusă – muncitori în industria extractivă, construcții, industrie prelucrătoare și transport – vor reprezenta doar 7% din locurile de muncă disponibile.
Dezvoltarea tehnologiei AI va influența ocupările (prin eliminarea sau crearea de locuri de muncă). Unele locuri de muncă vor fi înlocuite, în timp ce altele vor crește, în special în domenii precum modelarea AI și inteligența în afaceri. Totodată, productivitatea muncii din România este la 84,2% față de media UE 27, o situație peste cea din Bulgaria și Polonia, dar sub Cea din Cehia, și mult sub state precum Belgia, Austria sau Danemarca.
Abandonul școlar este, de asemenea, printre cele mai ridicate din UE, potrivit Eurostat. Proporția celor care abandonează educația timpurie în UE în 2023 a variat de la 2% în Croația la 16,6% în România.
Numărul de tineri care activează simultan în învățământ și pe piața muncii variază între statele UE. România are cea mai mică valoare în acest sens, comparativ cu alte țări europene.
România deține cea mai mare proporție de tineri (15-29 de ani) care nu doresc să lucreze din întreaga Uniune Europeană. În ultimii 10 ani, această proporție aproape că s-a dublat.
Atitudinea tinerilor români privind munca pare să se alinieze cu declarațiile unor personalități publice, precum Kim Kardashian, care a exprimat o dezamăgire față de muncă în zilele noastre.
Fenomenul „Marei Demisionări” (2021) a afectat și România, cu sute de mii de decese ale locurilor de munca. Interesul pentru activitatea profesională în rândul tinerettății globale pare să scadă.
Cum s-a schimbat atitudinea față de muncă și învățământ
Experții economici au analizat evoluțiile atitudinilor față de muncă în istorie, pentru a explica o astfel de schimbare.
În trecut, un tânăr putea avea beneficii financiare semnificative de pe urma căsătoriei, compensând potențialile venituri din muncă.
Evenimente din istorie ale unor crize globale, cum ar fi Primul Război Mondial, au schimbat percepțiile și valorile, astfel încât munca a devenit principalul motor de prosperare.
Importanța învățământului a crescut semnificativ, pe măsură ce tinerii au ales să caute modalități de a spori competențele și posibilitățile de a câștiga avantaje față de concurență, prin calificare.
Această mentalitate a fost promovată de evoluții tehnologice și economice.
Noul context cultural, cu accent pe consumerism și pe acumularea de bunuri materiale, a influențat modul în care tinerii concep munca și învățământul.
Contractul social al României este sub presiune din cauza sărăciei
O analiză recentă arată că sentimentul crescut de sărăcie pune presiune asupra acordului social românesc.
În prezent, a trăi fără muncă este extrem de dificil, excepție făcând persoanele cu origini financiare solide. Muncitorii trăiesc adesea în condiții dificile și sunt implicați financiar prea mult.
Viitorul României depinde de generațiile actuale de tineri. Există două direcții principale: continuarea celui actual, consumerist sau un nou model, de responsabilitate și efort prin autosuficiență și muncă.
Problema tinerilor neangajați și neinstruiți este identificată și într-un studiu al INS privind tendințele sociale.
Studiul arată că rata tinerilor NEET (Not in Employment, Education, or Training) în România este de 17,5%, cei mai afectați fiind tinerii din mediul rural și femeile.
