Paul Dieter Cîrlănaru. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
„România a înregistrat o rată medie de creștere de 3,6% în ultimul deceniu, o performanță superioară majorității țărilor din regiune. Singura excepție este Polonia, cu 3,7%, celelalte fiind sub 3%”, a declarat marți directorul general al CITR, Paul Dieter Cîrlănaru, la conferința The Economist 2025 de la București.
El recunoaște că această creștere are un preț, evident în deficitul comercial și în impactul său asupra economiei. Practic, România a stimulat economia cu resursele altor țări, consumul – motorul creșterii economice – fiind finanțat prin importuri.
„Cu toate acestea, creșterea economică este reală. Aceasta este perspectiva prin care trebuie să privim prezentul și viitorul României. Dar trebuie să înțelegem că, depășindu-i pe alții, prioritatea noastră este cum să menținem acest avans”, consideră directorul general al CITR.
Potrivit opiniei sale, principalele riscuri sunt legate de fragilitatea economiei noastre, dependente de alte economii precum Germania, dar și de structura firmelor românești.
„Pentru 2024, unele instituții prevăd o creștere economică sub 1%. Sperăm ca aceasta să fie o fluctuație temporară, având în vedere media de 3,6%, dar trebuie să rămânem conștienți că România se străduiește încă să reducă decalajele față de economiile dezvoltate”, a afirmat Cîrlănaru.
Principalul partener comercial al României este Germania, fapt ce influențează direct economia națională. „Sunt multe companii românești puternic dependente de unul sau doi clienți germani, iar chiar și o micșorare parțială a producției în Germania poate duce la închiderea totală a unor fabrici românești. În restructurările noastre din anul trecut, am întâlnit cazuri în care companii stabile au ajuns la zero venituri după pierderea principalului client”, a declarat directorul general al CITR la conferință.
De asemenea, a menționat că peste un sfert dintre companiile importante din România nu sunt profitabile, și că România are nevoie de o diversificare a surselor de finanțare. Investițiile străine directe (FDI) au scăzut de la 6,8 miliarde € în 2023 la 5,7 miliarde € în 2024, reprezentând doar 1,6% din PIB. Și nici fondurile de private equity nu sunt înfloritoare; în Europa Centrală și de Est, doar 1% din investițiile de private equity ajung în România, majoritatea finanțărilor menținându-se în Europa de Vest. „Pentru a atrage mai mult capital, este crucial să avem politici care să stimuleze investițiile și să oferim o piață competitivă investitorilor”, a mai spus Cîrlănaru.
