Băncile Naționale române, în colaborare cu Universitatea George Bacovia din Bacău, au organizat joi o dezbatere focalizată pe tezaurul național trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial și încă nerecuperat.
Începând din noiembrie 2023, conducerea Băncii Naționale a României (BNR) a implementat o nouă strategie, concentrându-se pe informarea publicului internațional despre pretenția legală a României asupra a 91,5 tone de aur confiscate de regimul bolșevic rus acum 106 ani.
Această dezbatere este parte dintr-o serie de evenimente publice, demarate la Cracovia și Varșovia, apoi extinse la Viena, Bremen, Tel Aviv, Bruxelles, Washington D.C., Chișinău, Sibiu și Pitești, cu scopul de a promova problema tezaurului. Un moment crucial a fost adoptarea, la Strasbourg, în data de 14 martie 2024, a unei rezoluții de către Parlamentul European, care a solicitat Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă să includă recuperarea tezaurului românesc pe agenda relațiilor bilaterale UE-Rusia.
Cu tema „Tezaurul Băncii Naționale a României de la Moscova – o pretenție secolară și un subiect de actualitate”, dezbaterea a fost moderată de consilierul guvernatorului BNR, istoricul Cristian Păunescu, implicat în dosar de peste două decenii. La eveniment au participat și Conf.univ.dr. Andrei Paraschivescu, rectorul Universității George Bacovia, europarlamentarul Eugen Tomac, consilierul în strategie al BNR, Mihai Gribincea, și avocatul Cristian Băcanu.
Cristian Păunescu a exprimat încrederea că problema va fi rezolvată, bazându-se pe eforturile depuse în ultimii 25 de ani. El a subliniat importanța revendicării legitime a tezaurului față de Rusia. De asemenea, a menționat sprijinul Comisiei Europene și a Parlamentului European în această problemă.
Campania de informare a început în 1990, cu republicarea documentelor referitoare la transportul tezaurului la Moscova în timpul Primului Război Mondial. Aceasta va continua cu evenimente organizate în țară și în străinătate.
Context
Intrarea României în Primul Război Mondial, în 1916, a dus la o situație dificilă, România fiind obligată să-și mute tezaurul. Banca Națională a României a luat măsuri pentru a-l proteja și a-l muta la Iași, capitala temporară.
Transportul tezaurului la Moscova s-a făcut în etape, cu acordul oficial al Rusiei, privind siguranța aurului. Acesta a fost depozitat la Kremlin, asigurând că acesta era în condiții optime pentru transportul și păstrarea lui.
În condițiile marcate de război, rezerva metalică a BNR era crucială pentru stabilitatea monedei naționale. Tezaurul reprezenta, în esență, fundamentul emisiunii de bancnote.
Ulterior, evenimentele din 1944 și 1947 au consemnat o nouă mutare a unei părți din aur, evident că această acțiune de transport a fost și ea desfășurată, ținând cont de importanța strategica a aurului.
