Îmbătrânirea populației este o problemă majoră în Europa. În Franța, o comisie de experți a evidențiat-o ca una dintre cele trei provocări principale, alături de schimbările climatice și reducerea inegalităților. Un raport subliniază necesitatea unui echilibru între activitatea profesională și pensie, potrivit unui studiu al Institutului Național de Statistică (INS).

Stabilitatea demografică a României depinde de un spor natural pozitiv și/sau migrație. Stimularea natalității este dificilă după decenii de scădere, iar migrația poate doar parțial compensa declinul demografic, potrivit unui cercetător român. În 2024, România avea 19 milioane de locuitori, însă pentru menținerea acestui număr este nevoie de un mediu economic atractiv.

În UE, multe state încetinesc declinul demografic prin migrație, dar puține au un spor natural pozitiv (de exemplu, Franța, Malta, Suedia). Franța, cu un spor natural istoric ridicat, a înregistrat în 2024 cel mai mic sold natural din istoria postbelică, explică șeful Institutului Național de Statistică.

Scăderea natalității și creșterea longevității creează dezechilibre demografice, afectând forța de muncă, sistemul de pensii și nevoile sociale. Ponderea populației de peste 65 de ani a crescut semnificativ în UE, ajungând la 21,3% în 2023, iar în România la 20%.

Spre deosebire de alte state europene, România a experimentat procesul de îmbătrânire într-un ritm alert, amplificat de eliminarea restricțiilor privind avortul după 1989, adoptarea unui nou model de planificare familială (creșterea vârstei mamelor la prima naștere) și emigrarea masivă a tinerilor.

Îmbătrânirea demografică este accentuată în județele cu vârstă medie ridicată (de exemplu, Teleorman – 46,9 ani). Zonele rurale sunt mai vulnerabile, cu o vârstă medie adesea peste 50 de ani. În schimb, județe precum Iași au o populație mai tânără (39 ani).

Fenomenul îmbătrânirii populației va continua, afectând economia, serviciile sociale și sustenabilitatea sistemului de pensii.

Institutul Național de Statistică, Eurostat și Divizia de Statistică a ONU reprezintă surse importante de date privind evoluțiile demografice din România. Publicații precum *Anuarul demografic al României* și alte studii analizează declinul demografic, migrația și alte tendințe relevante.

În România, problemele demografice sunt adesea neglijate

Andrei citează un expert care subliniază dificultățile în revenirea la un spor natural pozitiv după ani de declin demografic, atribuind-o în principal natalității scăzute și mortalității ridicate. (expert, interviu, Piața Financiară, nr. 1-2, 2025)

Este important de menționat că migrația internațională poate atenua declinul demografic doar dacă mediul economic este atractiv pentru românii emigrați sau pentru imigranți.

România, precum majoritatea statelor europene, se confruntă cu diverse probleme economice, sociale, de securitate și politice. Din păcate, aspectele demografice sunt adesea abordate marginal.

În multe țări europene se observă un declin al populației rezidente, cauzat de reducerea nașterilor și menținerea ratei mortalității la un nivel ridicat, ceea ce accentuează îmbătrânirea populației. Multe state din UE gestionează declinul prin stimularea migrației. În 2023, doar câteva țări au înregistrat un spor natural pozitiv.

Franța, țară care s-a bazat mult pe un spor natural pozitiv, a văzut, în ultimele perioade, scăderea semnificativă a acestui factor.

Specificul României

Evoluția demografică din ultimii ani în România arată o îmbătrânire accentuată. Cu toate că acest fenomen este generalizat în Europa, România prezintă anumite aspecte distinctive.

În primul rând, liberalizarea regimului politico-social a dus la eliminarea restricțiilor legislative din perioada 1966-1989. Cu toate acestea, în această perioadă, intervențiile statului asupra planificării familiale au fost printre cele mai intense din istorie. După 1990, modificările în planning familial și efectul migrației au cauzat o scădere constantă a natalității, cu un minim istoric în 2024. Sporul natural al populației din 2023 a fost negativ, apropiindu-se de 80.000 de persoane.

În al doilea rând, schimbările politice și economice au dus la adoptarea unui nou model de planning familial, influențând numărul de copii per familie și vârsta nașterii primului copil. Vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut de la 23,7 ani în 2000 la 27,5 ani în 2023.

În al treilea rând, libertatea de mișcare internațională și dificultățile economice au determinat plecări pe termen lung sau temporare ale unui număr important de români, crescând numărul românilor rezidenți în străinătate. Acest efect a determinat o creștere a nașterilor în străinătate, ulterior înregistrate în țară, având cel puțin un părinte cetățean român. În perioada 2009-2021, peste 408.000 de copii cu cel puțin un părinte român s-au născut în străinătate și ulterior au fost înregistrați în România.