Cu câțiva ani în urmă, într-un grup de prieteni, ne-am apropiat de o cascadă, aproape de 7 Scări. Eram entuziasmați să urcăm, cu excepția unui prieten, mai corpolent. Acesta considera că diferența de altitudine era de cel puțin 500 de metri și că efortul nu merita. S-a oprit la baza cascadei, deschizând o bere, deși realitatea era că diferența era de zece ori mai mică, doar 58 de metri. A fost un exemplu de decizie luată pe baza percepției subiective, nu a realității obiective.

Mai târziu, am descoperit într-o lucrare pertinentă cum corpul și capacitatea noastră de mișcare influențează modul în care percepem mediul. De exemplu, cercetătorii au observat că, în cazul supraponderabilității sau oboselii, distanțele par mai mari. Persoanele cu rucsacuri grele percep dealurile ca fiind mai abrupte decât aceleași persoane fără rucsac. „Nu vedem dealul așa cum este, ci așa cum ne apare nouă”, scriu Proffitt și Baer.

Oamenii consideră că prosperitatea economică a unui grup vine în detrimentul altuia

M-am gândit la această problematică când am citit un articol despre de ce oamenii consideră că economia merge mai prost decât este în realitate. Articolul citând șase studii, explică discrepanța dintre performanța economică și percepția publică, arătând cum teoriile conspirației și apartenența politică influențează evaluarea noastră economică.

Neînțelegerile economice tind să facă oamenii să considere economia ca având o sumă zero, ceea ce implică că succesul unui grup social este dobândit prin prejudicierea altui grup.

O altă concluzie este că, atât în țările bogate, cât și în cele sărace, credința în teoriile conspirației contribuie la percepția unui declin economic, la ideea că lumea se degradează și economia evoluează în aceeași direcție.

De asemenea, familiile cu un risc mai crescut de sărăcie sunt mai puțin înclinate să aibă o evaluare economică pozitivă, chiar și în prezența unor evoluții economice favorabile la nivel macroscopic.

Un alt expert, Paul Slovic, explică cum starea emoțională (satisfacție/nesatisfacție) influențează opinia oamenilor despre lumea înconjurătoare.

„Preferințele politice determină selectarea unor argumente care par convingătoare. Dacă vă place politica guvernamentală în domeniul sănătății, veți considera beneficiile substanțiale, iar costurile, mai acceptabile decât ale altor politici. Starea dumneavoastră emoțională față de subiecte precum carnea roșie, energia nucleară, tatuajele sau familiile homosexuale „ordonează” argumentele în favoarea propriilor convingeri”, scrie Slovic.

Rareori cei din ierarhia inferioară au o părere bună despre lideri și reciproc

Un prieten din cadrul unei companii mari de retail a împărtășit o experiență relevantă. „Am petrecut mulți ani într-un mediu corporativ. Cred că este foarte rar ca angajații din sucursale și cei din sediu să se aprecieze reciproc. De fapt, fiecare grup consideră că celălalt greșește. Eu, de exemplu, am gândit că oamenii din sediu sunt idioți, dar acum, aflându-mă în sediu, înțeleg strategia companiei și pot explica decizii care mi s-au părut absurde. În sucursale, nu se poate cunoaște întregul context strategic și, uneori, nu se cunoaște deloc.”

Chiar și nivelul energetic influențează deciziile

Într-un studiu, participanții care au consumat băuturi zaharate au luat decizii mai bune decât cei care au consumat băuturi neîndulcite.

Cercetători au investigat dacă preferințele participanților erau pentru obținerea unui beneficiu rapid sau pentru realizarea unei investiții pe termen lung. Cei care consumaseră zahăr manifestau atracție spre investițiile pe termen lung.

De asemenea, s-a observat că judecătorii sunt mai dispuși să refuze cereri de eliberare condiționată imediat înainte de pauza de masă sau de sfârșitul programului de lucru, deoarece o decizie de acest gen necesită o analiză mai aprofundată și, deci, mai multă energie.

„Modul de gândire este strâns legat de starea fizică”, scriu autorii. Prin urmare, este important să ne asigurăm că noi sau ceilalți sunt bine hrăniți și plini de energie atunci când trebuie luate decizii importante.

Prezența altor persoane ușurează situațiile dificile

Prezența altor persoane influențează percepția asupra situațiilor dificile. A te ține de mână cu cineva într-un moment dificil poate diminua durerea.

Relațiile interumane par să reducă stresul, astfel încât prezența altei persoane modifică percepția durerii sau a dificultăților, facilitând depășirea lor.

Constientizarea acestor aspecte ne poate ajuta sa evităm erorile de judecată sau conflictele inutile, datorate percepțiilor diferite.

Percepții și realități în context românesc

Referitor la percepție și realitate în România, șeful Asociației Române a Băncilor nu este sigur dacă deciziile se bazează pe percepții sau pe realitate. „Dacă percepția este departe de realitate, înseamnă că luăm decizii greșite. Prin urmare, am propus calcularea unui Indicator al Populismului, pentru a putea analiza profesional situația”, afirmă Dănescu.

În multe reuniuni, Dl. Dănescu este solicitat să discute cu alți actori din mediul decizional despre modalități de a creşte profiturile din industria bancară, care nu depăşeşte 12% – conform celor declarate de dl. Florian Neagu.

Profitabilitatea capitalului din industria bancară nu a depășit niciodată profitabilitatea altor industrii și s-a situat de multe ori mult sub aceasta. Din ce provine această percepție că profiturile din industria bancară sunt mari?

Chiar și înainte de crize, profitul total din industria bancară era de obicei mai mic decât profitul unui singur jucător în sectorul energiei. Percepția actuală asupra profiturilor bancare rămâne deosebit de mare. Pe lângă persistenta reinvestării profiturilor, faptul acesta complică discuțiile privind „exportul” de profituri. Este imperios necesar să prezentăm și aspectele reale ale profiturilor din bancar.

Ar fi util să ne fie cerute opinii și sugestii, pentru a reduce discrepanța dintre percepție și realitate.

În contextul pandemiei, băncile, prin măsurile de re-structurare a datoriilor, au susținut consumatorii, dar nu au obținut aprecieri pozitive, iar taxarea suplimentară a băncilor a fost interpretată ca o încercare de a colecta profituri excesive.

Profitabilitatea redusă a băncilor (1,5% randament din active) în comparație cu media industriei (7,5% randament), evidențiază discrepanța dintre percepție și realitate.