În mass-media, inclusiv în publicațiile online și în televiziune, tema unei „sărbători a Paștelui cu cele mai mari prețuri din istorie” sau a unei „creșteri explozive a prețurilor” va fi, probabil, foarte prezentă. Oricum, se va vorbi și despre „cea mai mare inflație din Europa”, deși România se situează pe locul al doilea (după Ungaria), iar Polonia se află într-o situație similară, remarcă într-o analiză Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României.

Discuțiile sunt rar echilibrate sau bine argumentate; unii specialiști, cu o abordare predominant negativistă, creează impresia că „e rău și urmează o criză”, o percepție aproape confirmată de realitate, mai precizează el.

Mesajele Băncii Centrale, bine fundamentate, corecte din punct de vedere factual și sprijinite de date, dar lipsite de exagerare, nu reușesc să treacă de zgomotul mediatic.

Câteva observații ale expertului bancar:

• Repetarea obsesivă a unor informații subiective, incorecte din punct de vedere factual sau scoase din context poate crea percepții eronate asupra realității, alimentând panica și frustrarea, fără a reflecta neapărat adevărul sau realitatea obiectivă. Informațiile negative sunt, în general, mai atractive, mai citite și distribuite, trezind interesul publicului. Cu toate acestea, trebuie să menținem obiectivitatea și discernământul.

• Inflația reprezintă rata de creștere a prețurilor: atunci când inflația era la 16,8%, coșul de consum creștea cu 16,8%; când inflația este de 5%, consumul continuă să se scumpească, dar cu o rată mai mică. Reducerea inflației nu înseamnă ieftinirea prețurilor, ci faptul că prețurile cresc mai lent.

• Bancile centrale își propun o inflație pozitivă, pentru a preveni deflația. Acest lucru se întâmplă în mod deschis, pentru a evita deflația. Acest sistem monetar este adoptat global; în România, ținta este de 2,5%, plus sau minus un punct procentual. Acest lucru înseamnă că Paștele va fi întotdeauna mai scump. Este important să țineți cont de acest aspect atunci când negociați salarii, faceți depozite sau contractați credite, luând în considerare efectul inflației. Dobânda de politică monetară a BNR, de 6,5%, este de fapt de 1,5% dacă se ia în considerare rata inflației de aproximativ 5%.

• Există o diferență semnificativă între 16,8% și 5% la nivelul prețurilor; în primul caz, prețurile se dublează în aproximativ 4 ani, iar în al doilea, în 14 ani. Cu o inflație de 2%, dublarea ar dura aproximativ 35 de ani. În acest context, o inflație de 5% – cu tendință descendentă – nu justifică titluri sensationale.

• Pentru a ilustra, „inflație dublată” poate fi și 2% față de 1%, sau 16% față de 8%.

• Este logic să ne întrebăm de ce suntem la 5% și nu la 2,5%: nivelurile ridicate de incertitudine, deficitul bugetar și o economie care evită recesiunea contribuie la situația actuală. Creșterea costurilor salariale (10-15%) face ca ajustarea prețurilor să fie dificilă.

• Convergența către medii economice europene este o realitate. Această convergență necesită și o anumită convergență la nivel nominal al prețurilor. De exemplu, prețurile la serviciile de frizerie sunt mai lente de ajustat. În schimb, produsele care pot fi exportate (ex. tradeables) concurează într-o piață globală: cel mai bun raport calitate-preț câștigă.

• România are în continuare cele mai mici prețuri din UE, cu excepția Bulgariei. Indicele prețurilor este de 61,1% față de media UE (100%).

• Este posibil ca unele produse să aibă prețuri mai mari decât în alte țări. Cu toate acestea, la nivel general, prețurile din România rămân competitive.

• Experiențele individuale cu inflația variază în funcție de cheltuielile fiecăruia. Ca economiști, analizăm tendințele generale.

• Inflația trebuie considerată în raport cu veniturile. În ultimii trei ani, salariul mediu brut a crescut de la 6.000 la aproape 9.000 lei (o creștere de 50%), inflația medie în 2024 a fost de 5,6%, iar salariile medii au crescut cu 11,4%, iar pensiile medii cu 40%. În ultimii trei ani, prețurile au crescut cu 30%, salariile cu 48%, iar pensiile cu 58%.

• În concluzie, se anticipează o închidere a anului la 3,8% inflație, iar în viitor, rata va fi probabil sub 3,5%. Este important să se mențină o perspectivă realistă și să nu se creeze panică în privința prețurilor la Paște.

BNR a acționat și continuă să acționeze. Reducerea sustenabilă a inflației necesită, însă, o reducere a deficitului bugetar și a incertitudinii. Consolidarea fiscală este urgentă și implică un impact pozitiv asupra inflației.

Înțelegerea acestui fenomen este complexă, mai ales într-un mediu dominat de informațiile sensationale și cu un interes limitat pentru detalii exacte și obiective. Băncile centrale au responsabilitatea de a explica situația.

Vom reveni cu alte informații pertinente cu alte ocazii.