Pensionar / Imagine: Inquam Photos / Octav Ganea
Începând cu anul viitor, zilnic peste 600 de români vor atinge vârsta de pensionare (65 de ani). Conform calculelor HotNews.ro, bazate pe datele Institutului Național de Statistică, un român se pensionează la fiecare două minute. Din păcate, România se situează pe ultimul loc în UE în ceea ce privește numărul pensionarilor care își continuă activitatea profesională, potrivit datelor Eurostat.
Anul trecut, vârsta medie la pensionare a fost de 59,5 ani, fiind cu 0,8 ani mai mare la bărbați decât la femei și cu 0,5 ani mai ridicată în mediul rural comparativ cu cel urban.
Analizând motivele pentru care pensionarii aleg să continue munca, aproape jumătate (54,3%) dintre cei care au lucrat în primele șase luni de la pensionare au declarat că au nevoie de venituri suplimentare. Un alt motiv important, menționat de aproape un sfert dintre respondenți (23,7%), a fost dorința de a se simți utili.
Printre pensionarii care au încetat activitatea sau nu au lucrat niciodată după pensionare, peste 45.000 (din peste 150.000 de pensionari activați pe piața muncii) au declarat că au reluat munca ulterior, motivul principal fiind, din nou, nevoia financiară.
Bărbații și locuitorii urbani au motive financiare pentru a continua munca
Numărul bărbaților care au declarat nevoia financiară ca principal motiv pentru continuarea muncii a fost mai mare decât al femeilor și al persoanelor din mediul rural. Dorința de a se simți utili sau de a rămâne integrați social a fost mai des menționată de femei și de cei din zonele rurale.
Persoanele cu studii superioare și anumite categorii profesionale (manageri, muncitori agricoli calificați și profesioniști) au avut mai multe șanse să continue munca după pensionare.
Majoritatea pensionarilor din UE lucrează cu fracțiune de normă
Proporția pensionarilor care au continuat să lucreze a variat considerabil între statele membre ale UE, de la sub 2% în România la peste 50% în Estonia.
Reintegrarea pe piața muncii a fost mai frecventă în Suedia, Estonia și Finlanda, unde procentul pensionarilor activați a fost relativ ridicat.
Nivelul de educație influențează decizia de a continua sau nu activitatea profesională. Persoanele cu studii superioare au o probabilitate mai mare de a continua munca (30,8%) decât cei cu studii mai puțin avansate (14,5%).
Motivul pentru care unii indivizi lucrează cu normă parțială variază. Aproximativ 20% dintre angajații parțiali, cu vârsta cuprinsă între 15 și 74 de ani, au fost nevoiți să lucreze cu fracțiune de normă din cauza imposibilității de a obține un loc de muncă cu normă întreagă. Aceasta este denumită angajare cu fracțiune de normă involuntară.
Prevalența ridicată a muncii cu fracțiune de normă la pensionari se reflectă într-un număr mediu de ore de lucru mai mic decât media generală. A apărut un model geografic clar: în Europa de Nord și Centrală, pensionarii lucrau în medie între 20 și 26 de ore pe săptămână. Cei din Europa de Est și de Sud au lucrat mult mai mult, Bulgaria și Grecia înregistrând cele mai mari medii, 38,8 și, respectiv, 38,5 ore pe săptămână, potrivit datelor Eurostat.
