Evenimentul de lansare a proiectului de constituire a Consiliului Național pentru Productivitate în România, la București, 3 mai 2023. Inquam Photos / Octav Ganea
Achizițiile de locuințe cu numerar și o pondere semnificativă de firme subcapitalizate limitează accesul la credit. Aceasta, potrivit prim-vicepreședintelui BNR, Leonardo Badea, explică de ce intermedierea financiară în România este una dintre cele mai joase din zona euro.
„Scăderea intermedierii financiare se datorează unui complex de cauze structurale, comportamentale și instituționale”, a declarat Badea, miercuri, la o conferință comună a Băncii Centrale și ASE.
Pentru o analiză detaliată, Badea s-a concentrat pe piața creditelor ipotecare.
„România se remarcă printr-o rată ridicată a proprietăților rezidențiale, o pondere importantă a tranzacțiilor imobiliare extra-bancare și prețuri relative mici la locuințe în comparație cu alte țări europene”, a explicat Badea.
El a subliniat că aceste caracteristici nu reprezintă neapărat un dezavantaj, ci se pot interpreta ca rezultatul politicii locative și al prudenței populației.
Cu toate acestea, aceste particularități limitează semnificativ volumul creditelor ipotecare, deși contribuie la un anumit echilibru economic și social.
În mod similar, Badea a identificat factori structurale care influențează creditarea companiilor.
„Predominanța creditelor comerciale între companii crește riscul de răspândire a șocurilor negative, mai ales că furnizorii acestor credite au, în general, o capacitate mai redusă de absorbție a riscurilor în comparație cu băncile. România se situează la nivel european cu cea mai înaltă utilizare a creditelor comerciale, reprezentând circa 20% din totalul pasivului bilanțier în 2023”, a declarat prim-vicepreședintele BNR.
Datoriile comerciale la firme au depășit de două ori creditarea bancară
„Rata de neperformanță a datoriilor comerciale (11%), cu valori mult mai ridicate decât cele înregistrate la creditele bancare, este o altă problemă relevantă. De asemenea, o parte semnificativă de companii mari se orientează spre creditarea externă în valută, fapt ce crește datoria externă privată și amplifică presiunile asupra economiei naționale.”
În opinia sa, această situație este nejustificată, întrucât resursele interne și lichiditatea bancară sunt suficiente.
„Preferința pentru finanțare externă reflectă mai degrabă provocări în competitivitatea ofertei de credit intern decât constrângeri reale de resurse. De asemenea, un număr important de companii cu capital propriu negativ consumă resurse și forță de muncă care ar putea fi utilizate de companii productive. Anul 2023 a înregistrat o creștere de 9% a firmelor subcapitalizate, ajungând la 260.000, reprezentând 31% din totalul firmelor din economie.”, a declarat Badea.
El recomandă o abordare prudentă în ceea ce privește creșterea intermedierii financiare, subliniind necesitatea unor mecanisme robuste de evaluare a riscurilor.
