Avere, capital, bunuri financiare. Fotografie: IMAGO / imago stock&people / Profimedia
Cele mai recente analize ale Observatorului EUTAX/Atlasul lumii offshore 2024 evidențiază o diversitate semnificativă între statele UE în ceea ce privește proporția averii financiare deținute în afara țării de rezidență față de PIB. Această discrepanță poate indica și volumul evaziunii fiscale.
În 2022, România, alături de alte state din regiune, cum ar fi Slovenia, Croația și Slovacia, a arătat o pondere redusă a averii financiare offshore a persoanelor fizice în PIB (aproximativ 5%), în timp ce țări precum Grecia, Bulgaria, Danemarca sau Irlanda au prezentat valori mult mai ridicate (peste 20%).
Comparativ cu anul 2013, pentru majoritatea statelor analizate s-a observat o creștere a proporției averii financiare deținute de persoane fizice în afara țării de rezidență în raport cu PIB-ul.
Conform aceleiași surse, pentru România, proporția averii financiare deținute de persoane fizice în afara țării a crescut de două ori în perioada de redresare economică post-criză financiară internațională, ajungând la aproximativ 6% în 2014, comparativ cu perioada premergătoare crizei.
România, pe ultimul loc în UE privind disponibilitatea online a serviciilor publice pentru companii
Un grad ridicat de neconformitate în plata TVA-ului poate fi corelat cu infrastructura publică generală, inclusiv cea digitală. România se situează pe ultimul loc în UE în ceea ce privește accesibilitatea online a serviciilor publice sau a informațiilor despre acestea pentru companii, conform raportului România – Zona Euro Monitor, publicat de Banca Națională.
Între 2018 și 2022, România a prezentat cea mai mare abatere de la conformitatea în plata TVA, față de obligațiile fiscale totale ale statelor UE, menținându-se la peste 30%. În 2022, evaluările CE au arătat 30,6% (echivalentul a aproximativ 8,5 miliarde euro) pentru România, față de 7% în UE. Pentru 2023, evaluările preliminare ale CE pentru România indică o ușoară deteriorare a acestui indicator, la 33,7%.
Comportamentul fiscal al contribuabililor este influențat de percepția poverii fiscale, claritatea comunicării autorităților fiscale și nivelul de încredere în instituții și sistemul legal.