Cu o atitudine respectuoasă, Witkoff i-a adresat un salut liderului de la Kremlin, imediat ce acesta a pășit în sală. Acest gest a stârnit dezbateri aprinse, în special din partea celor care critică apropiere prea strânsă cu Moscova.
Întâlnirea, desfășurată la Sankt Petersburg, a durat peste patru ore și a avut loc în contextul eforturilor neoficiale ale fostului președinte Donald Trump de a media un acord de încetare a ostilităților în conflictul dintre Rusia și Ucraina. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, discuțiile au fost „complexe și ample”, oferind oportunitatea părții ruse de a transmite mesaje directe lui Trump.
Trump solicită un armistițiu: „Rusia trebuie să acționeze”
Donald Trump, într-o postare publicată, a exprimat nemulțumirea față de ritmul negocierilor: „Rusia trebuie să ia măsuri. Numeroase vieți se pierd săptămânal în acest război teribil și lipsit de sens.”
Această intervenție a lui Trump se înscrie în contextul încercărilor echipei sale de a găsi soluții diplomatice alternative față de poziția oficială a Washingtonului. Printre aceste propuneri s-ar afla și un plan controversat pentru viitorul Ucrainei după conflict.
Scenariul postbelic de la Berlin? Trimisul lui Trump infirmă intenția
Generalul Keith Kellogg, desemnat de Trump ca reprezentant special pentru Ucraina, a declarat pentru publicația The Times că s-a discutat despre o posibilă divizare temporară a Ucrainei în zone de control internațional, similare Berlinului din perioada postbelică. Conform sursei citate, propunerea viza prezența trupelor britanice și franceze în vest și menținerea forțelor ruse în est.
Kellogg a negat imediat această interpretare, precizând printr-un mesaj public: „Declarațiile mele au fost scoase din context. Mă refeream la un corp de intervenție post-armistițiu care să susțină suveranitatea Ucrainei. Nu am sugerat niciodată o împărțire a țării.”
Europa reafirmă sprijinul pentru Kiev: asistență financiară substanțială
În paralel, aliații europeni ai Ucrainei și-au reiterat sprijinul pentru Kiev cu un nou pachet de ajutor militar, de 21 de miliarde de euro. Germania, principalul contribuitor, va aloca 11 miliarde de euro în următorii patru ani, conform ministrului apărării, Boris Pistorius.
„Europa se implică mai mult în NATO. Suntem hotărâți să sprijinim Ucraina cât va fi necesar”, a declarat oficialul german.
Ca dovadă a angajamentului, Germania va livra patru sisteme moderne de apărare antiaeriană IRIS-T și peste 300 de rachete, marcând un sprijin consistent într-un an crucial pentru soarta conflictului.
