România a revenit pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul inflație, cu un nivel de 5,1% în martie 2025, potrivit datelor Eurostat. Deși în ușoară descreștere față de februarie, inflația rămâne semnificativ peste media europeană de 2,5%. Banca Națională a României (BNR) își ajustează în sus previziunile pentru finalul anului, evidențiind incertitudinea evoluției inflației, afectată de presiunile externe și dezechilibrele interne.
România, lider la inflație în Uniunea Europeană: 5,1% în martie 2025
În ciuda tendinței generale de reducere a prețurilor în Uniunea Europeană, România a redevenit, în martie, țara cu cea mai ridicată inflație anuală, atingând 5,1%. Datele Eurostat arată că România depășește media europeană de 2,5% și se înscrie alături de Ungaria și Polonia printre economiile cele mai afectate de creșterea prețurilor din UE.
Inflația în UE scade – diferențe majore între state
La nivelul Uniunii Europene, rata anuală a inflației a continuat să scadă în martie, ajungând la 2,5%, de la 2,7% în luna precedentă. Zona euro a prezentat o evoluție similară, cu o inflație medie de 2,2%, după 2,3% în februarie.
Cele mai mici valori ale inflației au fost înregistrate în Franța (0,9%), Danemarca (1,4%) și Luxemburg (1,5%), în timp ce cele mai mari au fost înregistrate în România (5,1%), Ungaria (4,8%) și Polonia (4,4%).
România, în continuare pe primul loc
În comparație cu februarie, când inflația din România se situa la 5,2%, în martie a înregistrat o ușoară scădere, ajungând la 5,1%. Cu toate acestea, țara rămâne liderul UE. Datele INS confirmă această evoluție: rata inflației anuale în martie 2025 a fost de 4,86%, în scădere față de 5,02% în februarie.
Pe categorii de produse, creșterile cele mai mari ale prețurilor au fost observate la servicii (+6,99%), urmate de alimente (+5,10%) și bunuri nealimentare (+3,84%).
Conform datelor INS, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), utilizat pentru comparații, a fost și el de 5,1% în martie 2025 comparativ cu martie 2024. Acest indicator relevă o medie de 5,4% inflație pentru perioada aprilie 2024 – martie 2025, comparativ cu cele 12 luni anterioare.
„Indicele prețurilor de consum în luna martie 2025 comparativ cu luna februarie 2025 a fost 100,27%. Inflația de la începutul anului (martie 2025 față de decembrie 2024) a fost de 2,1%. Rata anuală a inflației în martie 2025 față de martie 2024 a fost de 4,9%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2024 – martie 2025) comparativ cu ultimele 12 luni anterioare a fost de 5,1%”, se arată în comunicatul INS.
Prognoza BNR pentru finalul anului, ajustată în sus
BNR a actualizat prognoza inflației pentru finalul anului 2025 la 3,8%, o valoare mai mare decât previziunea anterioară de 3,5%. Pentru sfârșitul anului 2026, BNR anticipează o inflație de 3,1%.
„Conform scenariului principal, rata anuală a inflației va continua să fluctueze și în primele luni ale anului curent. Ulterior, indicele va scădea și va reveni la intervalul țintă în trimestrul I 2026, menținându-se relativ constant în jumătatea superioară a anului următor. Structurat, IPC este caracterizat de scăderea graduală a inflației de bază, în contrast cu volatilitatea pe termen scurt cauzată de componentele exogene din coșul de mărfuri, preponderent de la efectele de bază.
În aceste condiții, rata anuală a inflației IPC va ajunge la 3,8% în decembrie 2025, respectiv 3,1% în decembrie 2026. Comparativ cu previziunea din Raportul asupra inflației din noiembrie 2024, inflația IPC se situează la valori mai ridicate până la sfârșitul anului curent și mai mici în 2026.”, a precizat guvernatorul.
BNR: Reducerea inflației, între presiuni structurale și volatilitatea externă
BNR subliniază că reducerea inflației va depinde de diminuarea treptată a inflației de bază, dar și de presiunile externe, cum ar fi prețurile internaționale la energie și alimente. Acești factori vor contribui la volatilitatea prețurilor pe termen scurt.
Contextul evidențiază vulnerabilitatea României față de disfuncționalitățile structurale și incertitudinile externe. Atinderea țintelor de inflație depinde de evoluția politicii economice interne și a contextului global.
Deși cifrele reflectă o ușoară îmbunătățire față de perioadele anterioare, România își menține poziția problematică în UE. Scăderea inflației este lentă și fragilă, afectând puterea de cumpărare a populației.
