În august 1971, preşedintele Richard Nixon a anunţat o nouă strategie economică, printr-un discurs televizat. Printre măsurile anunţate s-a aflat şi o taxă de 10% la importuri şi suspendarea convertibilităţii dolarului american.
Nixon era mai preocupat de reacţia publicului american decât de potenţialii speculatori internaţionali. Cu toate acestea, consecinţele au fost semnificative. Deşi măsura a fost prezentată ca temporară, SUA nu s-a mai întors niciodată la standardul aurului, potrivit surselor din Financial Times.
Devalorizarea dolarului în contextul unei crize economice
Dolarul, în mod obişnuit consolidându-se în perioadele de turbulenţă economică, a cunoscut o depreciere.
Evenimentul, cunoscut sub numele de „şocul Nixon”, a marcat sfârşitul unei ere financiare şi începutul unei noi perioade.
După mai bine de jumătate de secol, lumea se confruntă cu un şoc similar. La începutul acestei luni, administraţia americană a lui Donald Trump a anunţat un sistem tarifar agresiv, care a şocat chiar şi pe unii susţinători ai preşedintelui.
Faţă de reacţia pieţelor financiare, preşedintele Trump a anunţat o pauză temporară de 90 de zile. Cu toate acestea, incertitudinea îi preocupă pe investitori. Dolarul, de obicei puterea lui crescând în momentele de instabilitate economică, şi-a pierdut din valoare.
În contextul unei relaţii tensionate cu aliaţii tradiţionali şi a unei atitudini ambigue faţă de hegemonia dolarului, exprimate la nivel înalt în administraţie, investitori şi analişti se confruntă cu o nouă paradigmă:
Investiții străine în economie SUA
Străinii deţin 19 trilioane de dolari în acţiuni americane, 7 trilioane în bonduri de stat şi 5 trilioane în obligaţiuni corporative americane, evidenţiază economistul şef al Apollo.
„Războiul comercial este doar cel mai recent exemplu al dispreţului acestei administraţii pentru restul lumii”, declară Mark Sobel, preşedintele american al OMFIF, un think-tank economic. ”Credibilitatea şi rolul de partener de încredere au fost compromise.
Criza ridică o dublă întrebare: până unde va continua scăderea dolarului? Reducerea, chiar şi parţială, a investiţiilor străine în pieţele internaţionale poate crea o presiune semnificativă asupra valorii dolarului.
Cu toate că dolarul şi-a pierdut şi câştigat valoarea periodic, şi-a păstrat statutul de monedă dominantă. Totuşi, unii analişti şi investitori cred că amploarea “şocului Trump” ar putea marca sfârşitul unei ere de dominaţie a dolarului american.
”SUA a beneficiat de statutul de monedă de rezervă timp de un secol. A fost nevoie de mai puţin de 100 de zile pentru a schimba asta”, afirmă Gregory Peters, co-şef de investiţii la PGIM Fixed Income.
În contextul evenimentelor economice internaţionale, mulţi comentatori şi analişti se declară surprinşi de evoluţiile recente. Atitudinea administraţiei Trump, neobişnuită în relatii bilaterale, pare să aibă efecte negative asupra valorii dolarului.
În continuare, importanţa dolarului american în economia globală este enormă, conform datelor FMI. Importanţa dolarului în cadrul sistemului financiar global a crescut semnificativ. Acţiunile administraţiei Trump pot perturba această importanţă, mai ales că sunt multe instituţii care îşi păstrează activele în dolari.
Dolarul rămâne o monedă esenţială în comerţul global (54% din tranzacţiile de export), finanţe internaţionale (60% din împrumuturi şi depozite internaţionale) și pieţele de capital (70% din emisiunile internaţionale de obligaţiuni) şi valută (88% din tranzacţii).
Această cerere globală de dolari conferă avantaj financiar SUA, facilitând împrumuturile la costuri reduse. Totodată, puterea dolarului oferă resurse SUA pentru sancţionări internaţionale.
Cu toate acestea, unii membri ai administraţiei Trump susţin că costurile derivate din statutul de monedă de rezervă depăşesc beneficiile, afectând exportatorii americani.
Efectele negative ale politicii asupra monedei
Aproape fiecare acţiune a administraţiei Trump în primele trei luni a afectat negativ dolarul. S-a înregistrat o scădere semnificativă a indexului DXY, semnalând o slăbire a dolarului. Aceasta a continuat şi în săptămânile următoare.
”Nu este doar faptul că nu mai poţi avea încredere în SUA, fie că este vorba de geopolitică sau de comerţ”, observă un director financiar american. ”Am reuşit să enervăm masiv restul lumii. Resentimentul actual este nociv pentru poziţia dolarului.”
Dolarul a demonstrat slăbiciune faţă de alte valute de refugiu (franc elveţian, yen japonez) şi faţă de aur. Această tendinţă este o evoluţie surprinzătoare în ochii multor analişti şi investitori.
Piaţa reevaluează atractivitatea dolarului ca monedă de rezervă, conform unui raport al Deutsche Bank.
În ciuda avertizărilor, majoritatea analiştilor consideră imposibilă o alternativá la dolarul american. Euro este o uniune monetară cu multiple componente, China limitează convertibilitatea renminbiului, iar alte valute nu au suficientă importanţă pentru a concura cu dolarul.
”Dominanţa dolarului va persista în viitorul apropiat, deoarece nu există alternative viabile”, prezice Sobel.
Goldman Sachs prezice o depreciere a dolarului în următoarele 12 luni faţă de euro şi yen.
Ca urmare, SUA nu şi-a pierdut statutul de target atractiv pentru plasamente internaţionale, însă există grijă faţă de tendinţe. Investitorii se întreabă dacă acest lucru va continua.
