Guvernul nu a învățat din criza din 2009-2010 și din acordurile cu FMI, care au echilibrat ulterior finanțele publice prin austeritate. Astfel, România se confruntă din nou cu necesitatea unor măsuri pentru corectarea dezechilibrelor, în special a deficitului bugetar. „România va experimenta o perioadă de sacrificiu, nu peste mult timp”, a declarat președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, la Prima News.
Declarațiile sale vin după ce o analiză a Erste a avertizat că „inerția politică amenință ratingul investițional al României”. Analiza susține că este nevoie de un nou pachet fiscal, amânat din cauza alegerilor repetate, pentru reducerea deficitului la 7% din PIB și evitarea retrogradării la rating «junk» de către agențiile de rating. Execuția bugetară din anul trecut indică un deficit semnificativ.
Principala problemă a finanțelor publice este deficitul bugetar ridicat, estimat la 8,65% în termeni cash pentru anul trecut. Deficitului bugetar al României pentru 2024, în termeni ESA (standardul utilizat la nivelul UE), este estimat la 9,28%. Eurostat, biroul statistic al UE, va publica datele oficiale privind deficitul ESA pe 22 aprilie. România s-a obligat să reducă deficitul ESA la 7% din PIB în acest an.
„Lipsa discernământului și a înțelepciunii, precum și lipsa învățării din greșelile trecutului, ne-au adus aici. Repetăm erorile deceniului precedent. Probabil, există un calcul – facem investiții acum, apoi intrăm într-o perioadă de sacrificii. Spun asta pentru a evita eufemismele sau formularea evazivă a oficialilor guvernamentali. România va experimenta o perioadă de sacrificii, nu peste mult timp. Îmi pare rău că trebuie să spun asta”, a subliniat Dăianu.
Pentru a atinge ținta de 7% în acest an, guvernul trebuie să ia măsuri corective. Însă, spațiul pentru reducerea cheltuielilor publice este limitat, deoarece salariile bugetarilor și pensiile, cele mai importante componente ale cheltuielilor, au fost deja înghețate.
Potrivit expertului, sunt necesare și măsuri pentru generarea de venituri suplimentare. Acestea, combinate cu măsurile de control al cheltuielilor, trebuie să asigure o reducere a deficitului ESA cu aproximativ două puncte procentuale din PIB, de la peste 9% înregistrat anul trecut, spre ținta de 7% din PIB asumată de guvern pentru anul 2025 în planul fiscal convenit cu Comisia Europeană.
Majoritatea economiștilor consideră că măsurile luate până în prezent de guvern sunt insuficiente. Măsurile de creștere a veniturilor, precum majorarea impozitului pe dividende, restricțiile suplimentare pentru microîntreprinderi, taxa pe stâlpi și eliminarea facilităților acordate unor angajați, se estimează că vor aduce 7 miliarde de lei în acest an. Măsurile de control al cheltuielilor, cum ar fi înghețarea pensiilor și salariilor și restricțiile de angajări în sectorul public, nu sunt suficiente. În acest context, cele trei mari agenții de rating au o perspectivă negativă asupra ratingului suveran al României, iar presiunea asupra guvernanților crește, pentru măsuri credibile de consolidare a finanțelor publice, probabil prin creșteri de impozite.
Ce reprezintă curbele de sacrificiu
În efortul disperat de economisire, prima „curbă de sacrificiu” a fost implementată la 1 ianuarie 1931. Salariile au fost reduse cu 10% până la 23%. S-au sistat sporurile, iar promovările nu au fost urmate de majorarea salariilor. La 10 februarie 1931, România a contractat un nou împrumut extern, numit „de dezvoltare”, de 1,3 miliarde franci francezi, cu o dobândă foarte mare – 10,23%.
În același an, Marmorosh Bank a intrat în faliment. Statul a introdus noi impozite, care au generat inflație. În ianuarie 1932 a fost introdusă a doua „curbă de sacrificiu” cu reduceri salariale de 10% până la 12%. Scăderea producției și plata datoriei externe au golit bugetul. Funcționarii de stat au fost plătiți cu întârziere, de 3-6 luni.
Bugetarii au fost nemulțumiți. S-au adunat la Mamaia, protestând la premierul Nicolae Iorga, care a răspuns: „Dacă ați fost disperați, nu veneați la mine în casă. Marea este chiar lângă!”
Curbele de sacrificiu au generat probleme sociale, inflație și au agravat criza. Partidele cu caracter naționalist au câștigat popularitate pe seama nemulțumirilor sociale.
Prima „curbă de sacrificiu” asupra salariilor a adus o creștere a veniturilor statului cu 3,4 miliarde de lei.
O a doua „curbă de sacrificiu” a fost aplicată în septembrie 1932, generând economii de 5 miliarde de lei, iar o a treia în februarie 1933.
