La 4 februarie, data deschiderii Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, Putin s-a întâlnit cu președintele chinez pentru a anunța un nou parteneriat sino-rus. „Prietenia dintre cele două state nu are limite”, se arată în comunicatul comun. Informații occidentale sugerează că Xi l-a rugat pe Putin să amâne orice invazie până după Jocurile Olimpice – fapt ce indică probabil acceptarea tacită a Chinei față de planurile de război ale Rusiei.
Ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice era programată pentru 20 februarie.
Occidentul avea potențialul de a opri economia Rusiei, însă nu era clar dacă avea și voința necesară, scrie Edward Fishman în cartea sa „Puncturi critice”, în care descrie modul în care marile state s-au aliniat pentru a bloca puterea economică a Rusiei.
Olaf Scholz și partidul său favorizau relații mai apropiate cu Moscova
Decizia de a acționa depindea de șefii statelor, dar nu toți doreau să se confrunte cu „Marele Urs”.
Olaf Scholz, cancelarul german, de pildă, conducea Partidul Social Democrat care favoriza o apropiere de Moscova. Membri de seamă ai partidului au criticat public sancțiunile impuse Rusiei. Cu toate acestea, poziția lui Scholz a rămas neclară: el evita diplomația directă cu Moscova, dar refuza să furnizeze arme Ucrainei. Această ezitare a erodat rapid reputația Germaniei ca partener de încredere pentru Washington. „Berlin, avem o problemă”, a scris Emily Haber, ambasadorul Germaniei în Statele Unite, într-o telegramă trimisă acasă la sfârșitul lunii ianuarie.
S-au înregistrat unele progrese atunci când Scholz a vizitat Casa Albă la începutul lunii februarie. Într-o conferință de presă comună cu Biden, cancelarul german a asigurat sprijinul pentru „sancțiuni ferme” în cazul unui atac rus. Un jurnalist a întrebat despre Nord Stream 2, un aspect cheie al disputei dintre Berlin și Washington. „Dacă Rusia invadează”, a spus Biden, „Nord Stream 2 nu va mai exista. Vom pune capăt proiectului”. Scholz nu a confirmat amenințarea lui Biden, dar nici nu a negat-o.
În spatele scenei, oficialii au lucrat febril pentru a identifica ținte pentru un pachet de sancțiuni – financiare și tehnologice – ce trebuiau aplicate Rusiei.
Primele două bănci rusești gestionau 60% din depozitele rușilor, iar mai mult de jumătate din toate salariile din țară se plăteau prin Sberbank
Din punct de vedere financiar, alegerea țintelor era evidentă. Primele două bănci rusești, Sberbank și VTB, reprezentau aproape 60% din depozitele populației ruse, iar peste jumătate din salariile naționale se plăteau prin Sberbank. A treia bancă ca mărime a Rusiei, Gazprombank, avea o cotă de piață mai mică, dar gestiona tranzacțiile pentru exporturile energetice rusești. Pentru a avea un impact semnificativ, sancțiunile financiare trebuiau să vizeze cel puțin una dintre aceste bănci, ideal pe toate trei.
În timp ce aceste negocieri evoluau, Daleep Singh (ex-trader la Goldman Sachs, consilier adjunct pentru securitate națională pentru economie internațională în administrația Biden; arhitectul principal al sancțiunilor din 2014 și 2022) i-a chemat pe cei mai mari executivi americani, sfătuindu-i să se pregătească pentru posibilitatea unor sancțiuni extinse. Mulți directori au obligat companiile să elaboreze planuri de urgență pentru a părăsi piața rusă, de la lichidarea activelor până la evacuarea personalului.
Duminică, 20 februarie, la prânz, Biden a convocat o ședință de urgență a Consiliului Național de Securitate
Duminică, 20 februarie, la prânz, Biden a convocat o ședință de urgență a Consiliului Național de Securitate. Jake Sullivan (consilier pentru securitate națională), Tony Blinken (secretar de stat), Janet Yellen (fost ministru al Trezoreriei, fostă membră a Fed), Bill Burns (Director CIA), Daleep Singh și alți oficiali de rang înalt, s-au întâlnit în camera de operațiuni.
La Beijing, artificiile au luminat cerul nopții, marcând sfârșitul Jocurilor Olimpice de iarnă. Tancurile rusești se puteau îndrepta spre Kiev în orice moment.
Pachetul de sancțiuni financiare părea adecvat, a spus Yellen. Principalele ținte erau Sberbank și VTB, cele două mari bănci rusești. Există totuși un pericol: Sberbank și VTB aveau filiale la Viena și Frankfurt, iar aplicarea sancțiunilor risca să afecteze întregul sistem bancar european. „Cel mai prudent ar fi să interzicem Sberbank și VTB să opereze în SUA, fără a îngheța toate activele lor”, a spus Yellen. „În schimb, Trezoreria ar putea impune sancțiuni mai multor bănci ruse mai mici”.
Luni, 21 februarie, Vladimir Putin s-a întâlnit cu membrii consiliului său de securitate, aparent discutând despre recunoașterea independenței cerută de Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk, cele două entități autoproclamate din Donbas. Însă, potrivit lui Fishman, scopul real al ședinței era să transmită că războiul urma să înceapă curând.
„Singurii consilieri adevărați ai lui Putin sunt Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare și Ecaterina cea Mare”
După întâlnire, Putin a semnat un decret prin care recunoștea cele două republici separatiste și a ordonat trupelor ruse să ajute la „menținerea păcii” în Donbas. Decretul a avut sprijin unanim din partea consiliului său de securitate.
Nu că acest consens ar conta: ministrul de externe Serghei Lavrov a fost citat spunând unui oligarh rus că singurii consilieri adevărați ai lui Putin sunt Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare și Ecaterina cea Mare.
Biden dorea un răspuns din partea Europei; era UE decisă să susțină sancțiunile?
Din Germania a venit o surpriză: Scholz a anunțat că anulează certificarea conductei Nord Stream 2, transformând infrastructura submarină în valoare de 11 miliarde de dolari într-o construcție inutilă.
Statele est-europene, în special Polonia și Lituania, doreau politici mai dure, în timp ce Grecia și Ungaria solicitau prudență.
Joi, 24 februarie, în primele ore ale dimineții, ora Moscovei, Vladimir Putin a revenit pe ecranele TV rusești. Stând la aceeași masă de la care a prezidat ședința consiliului de securitate din luni, Putin a anunțat că a ordonat o „operațiune militară specială” pentru „demilitarizarea și denazificarea Ucrainei”. Câteva clipe mai târziu, rachetele au lovit aeroporturi și orașe din toată Ucraina, de la Harkov la Kiev, până la Odesa.
Traderii speculau că amenințările lui Biden erau mai degrabă un lătrat de câine, nu o mușcătură reală
Biden continuă să se întrebe dacă Washingtonul ar trebui să vizeze a doua cea mai mare bancă rusă, VTB. Yellen și-a exprimat rezervele. VTB deținea 20% din totalul activelor bancare rusești. Ar fi una dintre cele mai mari instituții financiare blocate vreodată de Trezorerie. VTB avea filiale în Germania, iar Berlinul nu era pregătit să sancționeze banca, astfel încât un blocaj american unilateral ar putea afecta unitatea transatlantică.
În cele din urmă, Biden a aprobat pachetul. Pe lângă blocarea VTB, Washingtonul a cerut instituțiilor financiare americane să închidă toate conturile corespondente ale Sberbank în termen de 30 de zile, o mișcare ce ar perturba capacitatea băncii de a procesa plăți în dolari. VTB, Sberbank și alte instituții financiare ruse procesau aproape 40 miliarde de dolari zilnic.
În săptămânile precedente invaziei, piețele financiare rusești au fluctuat pe măsură ce traderii pariau că amenințările lui Biden erau mai degrabă un lătrat de câine, nu o mușcătură. Dar, la 24 februarie, piețele au intrat într-o cădere liberă. Principala bursă a Rusiei a pierdut o treime din valoarea ei într-o singură zi. Rubla a scăzut la un minim istoric față de dolar.
În timp ce războiul continua, sute de mii de ucraineni au fugit din casele lor. Exploziile au distrus clădiri rezidențiale și au ucis numeroși civili. Zelenski a declarat legea marțială și a ordonat o mobilizare generală, interzicând tuturor bărbaților ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani să părăsească țara.
Sancțiunile au apărut inadecvate în ceea ce privește scopul lor inițial, prevenirea invaziei rusești. Luni de pregătiri, amenințări și limite nu au avut efect asupra lui Putin. America și aliații săi „vor găsi întotdeauna o scuză pentru a impune mai multe sancțiuni, indiferent de situația din Ucraina”, a spus Putin. „Singurul scop al acestora este să limiteze dezvoltarea Rusiei”.
După anexarea Crimeii în 2014, sancțiunile occidentale și scăderea prețurilor la petrol au făcut ca rubla să se prăbușească. Economia rusă a fost salvată de Elvira Nabiullina, guvernatorul băncii centrale ruse, care a majorat rapid dobânzile și a mobilizat rezervele valutare ale țării, restabilind stabilitatea. Această experiență i-a învățat pe liderii ruși să consolideze deținerile în valute străine. În următorii ani, banca centrală rusă a acumulat peste 630 de miliarde de dolari în valute străine. Aceste fonduri au putut fi utilizate pentru apărarea rublei, achiziționarea de importuri și finanțarea războiului.
Acum, Nabiullina și-a reluat strategia anterioară: creșterea dobânzilor, vânzarea de dolari și așteptarea. Statele Unite au încercat să-i oprească acest plan.
Cu toate acestea, oficialii americani au omis un aspect important: nu au discutat cu un membru crucial al G7, Japonia. Japonia este un membru fundamental al G7 și emitent al unei monede de rezervă (yen), așa că ignorarea ei a fost o greșeală.
Singh a sunat în Japonia și s-a scuzat pentru lipsa de comunicare. Toată lumea de la Casa Albă era blocată până la obținerea răspunsului Japoniei. Consilierul șef al premierului japonez a promis că va încerca să obțină acordul premierului Fumio Kishida.
În jurul orei 17:30, ora Washingtonului, membrii G7, fără Japonia, au emis o declarație care se angaja să vizeze banca centrală rusă. Declarația nu ofera multe detalii și constituie un angajament pentru viitor. Cu toate acestea, este percepută ca un act de război economic fără precedent, unul care va zgudui piețele financiare și va schimba pentru totdeauna percepția asupra Rusiei.
