Barna Tanczos, ministrul Finanțelor / Foto: Inquam Photos / George Călin
Executia bugetului general consolidat in primele trei luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 43,66 miliarde lei, echivalentul a 2,28% din PIB, în comparație cu deficitul de 35,88 miliarde lei, sau 2,04% din PIB, înregistrat în aceeași perioadă a anului anterior, a anunțat vineri seara Ministerul Finanțelor.
Veniturile totale au atins 141,32 miliarde lei în primele trei luni ale anului 2025, înregistrând o creștere de 6,9% față de aceeași perioadă din 2024, datorită creșterii impozitului pe salarii și venit, a contribuțiilor de asigurări și a accizelor.
Cheltuielile au ajuns la 184,98 miliarde lei, crescând cu 10,1% în termeni nominali față de anul precedent.
Cheltuielile de personal au însumat 42,13 miliarde lei, în creștere cu 15,3% față de aceeași perioadă a anului precedent. Ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă 2,2% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât în perioada similară a anului precedent.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,5 miliarde lei, cu 4,87 miliarde lei mai mari față de anul precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost semnificative, ajungând la 63,64 miliarde lei, în creștere cu 12,1%, influențate în principal de recalcularea pensiilor din sistemul public. Cheltuielile au fost sporite și de plata compensațiilor pentru consumul de energie electrică și gaze naturale, în valoare de 825,64 milioane lei.
România prezintă cel mai mare deficit fiscal din UE, în pofida declarațiilor oficialilor guvernamentali despre reducerea acestuia la 7% în acest an (de la 9,2%). Lipsa unei abordări ferme în privința unor creșteri de taxe, sau a discuțiilor despre acestea, contribuie la nervozitatea piețelor financiare, care observă discrepanța între promisiuni și rezultate.
Guvernul României intenționează să amâne luarea unor măsuri de reducere a deficitului bugetar până după alegeri. Reprezentanții instituțiilor abilitate subliniază necesitatea aplicării unor măsuri suplimentare, dat fiind faptul că execuția bugetară nu este conformă cu obiectivele deficitului bugetar de 7%.
Este probabil ca România să rămână printre cele mai împrumutate țări din Europa Centrală și de Est, având un plan de a strânge 13 miliarde de euro de pe piețele externe în acest an, succesorul unei emisiuni de 18 miliarde de euro în 2024.
Creșterea cheltuielilor statului reflectă majorările de salarii și pensii din anul trecut. Totodată, a avut loc o descreștere a cheltuielilor cu bunuri și servicii din bugetul de stat și cel al autorităților locale.
Sunt necesare acțiuni și tendințe perseverente, solicitând în primul rând, stabilitate politică și efort comun din partea tuturor instituțiilor. Reducerea cheltuielilor și îndeplinirea limitelor bugetare reprezintă o prioritate pentru toate instituțiile statului, fără derogări.
