Produsul Intern Brut (PIB) nominal al României ar putea depăși 700 de miliarde de euro în 2034 și se poate apropia de 800 de miliarde de euro în 2035, cu un ritm de creștere reală de aproximativ 3% anual și o rată medie a inflației similară. Estimarea plasează România în concurență cu țări precum Austria și Suedia pentru un loc în Top 10 ale economiilor Uniunii Europene, potrivit experților ING Bank.
Totodată, nivelul de trai al populației române se va îmbunătăți substanțial, reflectat în creșterea PIB-ului pe cap de locuitor, exprimat în paritatea puterii de cumpărare (puterea de achiziție a veniturilor comparativ cu alte țări). Astfel, de la aproximativ 55% din media UE în 2013, România a ajuns la aproape 80% în prezent.
„Până în 2035, anticipăm o economie puternică, dezvoltată și diversificată, cu un echilibru optim între cererea internă și oferta locală. Sectoare precum tehnologia informației, construcțiile și industria auto pot deveni coloana vertebrală a economiei, alături de industrii emergente precum energia regenerabilă. Modernizarea infrastructurii, atât fizice, cât și digitale, susținută de fondurile europene, va diminua decalajele regionale. În ansamblu, până în 2035, avem șanse reale de a atinge un nivel de prosperitate fără precedent.” – Valentin Tătaru, economist-șef ING Bank România.
Factorii principali ai creșterii PIB-ului în următorul deceniu
Investițiile, în special cele finanțate din fonduri UE și prin investiții străine directe, vor fi un factor principal al creșterii PIB-ului în următorul deceniu.
O utilizare eficientă a fondurilor europene (aproximativ 28 de miliarde de euro din PNRR până în 2026 și alte 50 de miliarde alocate prin bugetul UE 2021-2027) poate stimula modernizarea infrastructurii și a capitalului uman, generând o creștere semnificativă a economiei.
Tendința de externalizare a producției (nearshoring) poate transforma România într-o destinație atractivă pentru investiții, cu condiția unei forțe de muncă competitive.
„România are potențialul de a deveni o destinație tot mai atractivă pentru investitorii străini în următorii zece ani, păstrând stabilitatea macroeconomică și implementând reforme. Un factor cheie este stabilitatea economică – un deficit bugetar controlat, inflație redusă și un leu previzibil. Investitorii apreciază predictibilitatea, iar atingerea țintelor fiscale (deficit sub 3% din PIB) și consolidarea finanțelor publice va crește încrederea. De asemenea, îmbunătățirea infrastructurii va spori atractivitatea. Modernizarea autostrăzilor, căilor ferate și porturilor, susținută de fonduri europene, va reduce costurile logistice. România se poate poziționa ca un hub de producție și distribuție atractiv pentru companiile occidentale. Nearshoring-ul este deja vizibil, cu investiții noi în producție, inclusiv în industria auto și electronică. Cu o strategie clară de promovare a investițiilor, România poate capitaliza pe poziția sa în Uniunea Europeană pentru a atrage fluxuri noi de capital străin în perioada 2025-2035.” – a completat Valentin Tătaru, economist-șef ING Bank România.
Industriile cu un ritm accelerat de dezvoltare
Sectorul IT&C, care și-a demonstrat reziliența și potențialul de creștere, va înregistra un ritm accelerat de dezvoltare, conform experților economici ING. România are potențialul de a deveni un centru regional de IT&C și un lider în inovație, fiind deja integrată în lanțurile globale de tehnologie, cu centre de dezvoltare pentru mari corporații și un ecosistem vibrant de startup-uri. Inteligența artificială și blockchain-ul vor contribui la dezvoltarea sectorului.
O altă industrie cu potențial semnificativ este cea a energiei regenerabile și a tehnologiilor verzi. Angajamentele UE privind schimbările climatice și resursele naturale românești vor stimula investiții în parcuri eoliene, solare și alte surse verzi. Se estimează că până în 2034, o parte importantă a consumului final de energie va fi acoperită din surse regenerabile. Industriile high-tech de producție, precum electronica și industria auto (inclusiv producția de vehicule electrice și baterii) sunt de asemenea în dezvoltare.
Industriile inovatoare și sustenabile vor juca un rol esențial în dinamica economică până în anul 2035, remodelând structura economică a țării.
În privința agriculturii românești, succesul viitorului va depinde de adaptabilitatea la schimbările climatice și de adoptarea tehnologiilor digitale. Programele UE vor susține acest proces. O agricultură rezilientă, modernizată și conectată la piețele digitale este posibilă în viitor.
Creșterea salarială în România
Din 2007 și până în prezent, salariul mediu net a crescut cu aproximativ 480%, în timp ce prețurile cu aproximativ 125%.
Procesul de convergență salarială cu Uniunea Europeană va continua până în 2035, pe măsură ce economia se dezvoltă. Investițiile imobiliare vor rămâne atractive pentru români, considerându-se un bun sigur, mai ales în contextul urbanizării și creșterii economice. Totodată, apetitul pentru investiții financiare va crește cu mai mult interes pentru piața de capital.
