Tensiunile legate de Canalul Panama pun în evidență rolul strategic al acestui pasaj nu doar pentru economia panameză, ci și pentru Statele Unite și comerțul global. La data de 26 aprilie, Donald Trump a reiterat necesitatea unui tranzit liber al navelor comerciale și militare americane prin canalele Panama și Suez.
Această declarație reprezintă o nouă presiune a președintelui american asupra Canalului Panama. Îngrijorat de influența crescândă a Chinei asupra infrastructurii și de tarifele considerate exagerate de către Panama, Trump a amenințat încă din decembrie 2024 cu preluarea controlului, neexcludând utilizarea forței militare.
În acest context, tensiunile dintre Panama și SUA s-au accentuat, în special în legătură cu vânzarea, încă în curs de aprobare, a două porturi din vecinătatea canalului către un grup cu sediul în Hong Kong, un consorțiu condus de compania americană BlackRock.
În același timp, presiunea SUA pare să aibă un efect, deoarece Autoritatea Canalului Panama a inițiat procedurile de licitație pentru construcția unei noi conducte de transport a gazelor naturale lichefiate din SUA, iar Panama a fost de acord cu staționarea trupelor americane în apropierea canalului.
Această ultimă măsură este crucială pentru Trump, deoarece Canalul este esențial pentru comerțul american, atât pentru exporturi, cât și pentru traficul între coastele de est și vest. Totodată, tensiunile în jurul canalului reprezintă o îngrijorare majoră pentru economia Panama, dependentă de veniturile generate de canal și afectată de deficiențele structurale.
Importanța istorică a SUA pentru Canal
De-a lungul secolului al XX-lea, SUA au fost responsabile pentru construcția și administrarea Canalului Panama.
În urma Acordului Torrijos-Carter din 1977, SUA au cedat controlul canalului către Panama în 1999. Cu toate acestea, acordul a stabilit neutralitatea canalului și a acordat SUA dreptul de a asigura această neutralitate. Această clauză a devenit un punct central pentru actuala administrație americană, care susține că conducerea canalului este din ce în ce mai influențată de China.
Trump condamnă ceea ce consideră o încălcare a acordului, afirmând că China „administrează acum Canalul Panama”, de unde și amenințările: „îl vom recâștiga, sau ceva foarte grav se va întâmpla”.
Importanța Canalului pentru SUA
Canalul administrează aproximativ 40% din comerțul cu containere din SUA și 20% din exporturile SUA.
Beijingul a investit și în infrastructura generală a Panamei. În noiembrie 2017, Panama a devenit prima națiune latino-americană care s-a alăturat oficial Inițiativei Chinei „Centura și Drumul” (BRI). La Canalul Panama, două dintre cele cinci porturi adiacente majore (Balboa și Cristóbal) sunt operate de CK Hutchison Holdings, un grup hongkonghez lider în operațiuni portuare.
De asemenea, China finanțează construcția unui al patrulea pod peste canal. Aceasta ilustrează strânsa legătură dintre interesele economice ale SUA și starea Canalului Panama. Important este traficul către și dinspre SUA, care reprezintă 75% din volumul total pe canal.
Traficul de containere este esențial pentru exporturile de gaze naturale lichefiate (GNL), cereale (soia și porumb), care trec majoritar prin canal. În 2022, se estima că 25-30% din exporturile de soia din SUA au tranzitat prin Canalul Panama.
Autoritatea Canalului Panama a introdus un sistem de licitații pentru rezervarea tranzitului în urma secetei din 2023, limitând trecerea zilnică a navelor. Acest sistem a generat volatilitate. În 2024, reducerea volumului de transport cu 26% a fost parțial compensată de o creștere de 29% a tarifelor pe tonă de marfă.
În ciuda restricțiilor inițiale, fluxul de nave a ajuns la nivelul mediu de 36 de nave zilnic.
Riscuri pentru comerțul global
Tensiunile dintre China și SUA legate de gestionarea Canalului Panama generează îngrijorări cu privire la potențialele perturbări ale fluxurilor de transport trans-pacific și asupra piețelor globale de mărfuri.
Canalul reprezintă o arteră vitală pentru comerțul global și economia Statelor Unite. Perturbările pot determina rute alternative, cum ar fi Canalul Suez, care se confruntă cu riscuri sporite. Aceste deviații ar prelungi timpii de tranzit cu 15-20 de zile.
Creșterea costurilor de transport din cauza acestor circumstanțe ar putea afecta piața mondială.
Este posibil ca importanța strategică a Canalului Panama să scadă în viitor, cu dezvoltarea de alternative cum ar fi Coridorul Interoceanic al Istmului Tehuantepec (CIIT) din Mexic. Deși CIIT oferă o rută terestră, capacitatea acestuia este semnificativ mai mică decât a canalului.
Impactul asupra economiei panameze
Perturbarea traficului la Canalul Panama va afecta inevitabil creșterea economică a Panama. Veniturile directe ale Canalului depășesc 4 miliarde de dolari, reprezentând aproximativ 5,5% din PIB-ul țării.
Efectele indirecte și induse contribuie cu încă 2% din PIB. Economia Panama, în principal serviciile financiare și comerciale, este afectată de incertitudinea politică și comerțială. Stabilitatea economică este afectată de dificultățile comerciale.
Veniturile sectorului public din canal reprezintă peste 20% din veniturile guvernamentale (2022) și sunt comparabile cu plățile de dobânzi.
Scăderea veniturilor din canal agravează dificultățile financiare ale țării și crește presiunea asupra stabilității economice. Acest lucru adaugă presiune unui plan de consolidare fiscală deja afectat de deficitul crescut.
