Livrările de gaze rusești către Europa, prin Turcia, au crescut în ultimul an și în primele luni ale anului curent, conform datelor Rețelei Europene a Operatorilor de Sistem și Transport Gaze (ENTSOG). O jumătate din volumul gazelor rusești vândute în UE în anul trecut au ajuns în Ungaria. Autoritățile maghiare s-au declarat împotriva planului UE de a interzice complet importurile de gaze rusești din 2027.

Rusia transportă gaze în Turcia prin conducta Turkstream, care traversează Marea Neagră. Gazoductul are o capacitate de 31,5 miliarde de metri cubi pe an și asigură aprovizionarea cu gaze atât pentru piața turcească, cât și pentru țări din sud-estul Europei.

În prezent, aceasta este singura rută activă pentru livrările de gaze rusești către Europa, după încetarea tranzitului prin Ucraina.

Conform datelor ENTSOG, livrările prin conducta Turkstream au crescut cu 23% în 2024, ajungând la 16,7 miliarde de metri cubi. Un volum record de 8,6 miliarde de metri cubi au fost direcționați către Ungaria.

În total, exporturile de gaze rusești prin conducte către Europa au crescut cu 14% în 2024, atingând 32,1 miliarde de metri cubi.

Și în primele luni ale acestui an, cantitățile de gaze rusești destinate Europei au continuat să crească, în principal din cauza unor temperaturi scăzute, mai ales în februarie.

Rusia a crescut exporturile de gaze către Europa prin conducta TurkStream cu 13% din ianuarie până în aprilie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 5,76 miliarde de metri cubi.

UE intenționează interzicerea completă a importurilor de gaze rusești

Comisia Europeană a prezentat un plan pentru ca țările UE să renunțe cât mai curând posibil la importurile de resurse energetice din Rusia, inclusiv gaze naturale. Planul prevede o interzicere treptată a contractelor noi și rezilierea celor existente.

Scopul este ca din 2027, UE să nu mai importe gaz din Rusia. În luna următoare, executivul comunitar va propune acțiuni legislative pentru a atinge acest obiectiv.

Ungaria se opune deciziei UE de a renunța la gazele rusești

Ministrul de externe maghiar, Peter Szijjarto, a criticat decizia Comisiei Europene, afirmând că aceasta afectează suveranitatea națională a țărilor europene și că legislația UE permite fiecare țară să decidă de unde își procură resursele energetice.

El a subliniat că propunerea pune în pericol securitatea energetică a Ungariei, care depinde în mare măsură de importurile de gaze naturale din Rusia (aproximativ 80%) și petrol (aproximativ 65%).

Szijjarto a calificat inițiativa Comisiei Europene drept „agresivă” și o „greșeală gravă”, subliniind faptul că sancțiunile UE împotriva Rusiei au eșuat.