Salariile din România au crescut semnificativ după aderarea la Uniunea Europeană, în special în ultimii 8 ani. Venitul mediu lunar net a crescut de peste trei ori, de la 312 euro în 2007 la 1045 euro în 2024. Însă, această creștere nu este resimțită uniform de întreaga populație. Inegalitățile sociale, deși în scădere în ultimii ani, evoluează foarte lent, ceea ce poate afecta dezvoltarea viitoare a țării.
Chiar și ținând cont de inflație, care reduce puterea de cumpărare, creșterea salariilor medii rămâne substanțială, cu o majorare de peste 122%. România depășește astfel mai multe țări din regiunea europeană, potrivit experților de la Romanian Economic Monitor, un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai.
„Salariul mediu net lunar a depășit pragul de 1000 de euro pentru prima dată la finalul anului 2023. Cu toate acestea, o mare parte a populației nu percepe o creștere semnificativă a nivelului de trai”, explică Levente Szász, prorector al Universității Babeș-Bolyai, coordonatorul echipei RoEM.
Inegalitățile economice în România
Potrivit expertului, o explicație pentru această discrepanță o reprezintă inegalitățile economice din țară.
„Chiar dacă salariul mediu crește dinamic, dacă o parte importantă a populației beneficiază mult mai puțin de aceste creșteri, tensiunile sociale cresc, putând să afecteze dezvoltarea economică viitoare a țării”, afirmă Levente Szász.
„Cele trei Românii”
Analiza inegalității salariale evidențiază o tendință descendentă la nivel național.
Un studiu anterior al experților a identificat „trei Românii” din perspectiva bunăstării economice: capitala cu salarii mai mari, județele cu orașe economice dinamice și restul regiunilor cu salarii sub media națională.
„Scăderea inegalităților este lentă. Dacă în 2007, aproximativ 71% din angajați câștigau sub media națională, în 2023, această rată este ușor mai mică, 67%. Această scădere de 4 puncte procentuale nu este semnificativă, mai ales pe o perioadă de 17 ani. Directia este bună, dar viteza este prea mică”, observă Ottó Csiki, cercetător RoEM.
Diferențele de venituri
Veniturile cele mai mari sunt de 4,6 ori mai mari decât cele mai mici, față de aproape dublu în 2007.
Analiza veniturilor totale (inclusiv pensii și investiții) relevă o creștere spectaculoasă după aderarea la UE, mai accentuată după 2016. Venitul mediu total a crescut de aproape cinci ori (de la 134 euro în 2007 la 653 euro în 2024), calculat pe adult echivalent.
Venitul total lunar pe persoană poate fi mai mic decât media salariilor, care se referă doar la persoanele angajate.
Inegalitatea, raportată ca veniturile celor mai bogați 20% împărțite la cele mai sărace 20%, a scăzut considerabil, de la 8,1 în 2007 la 4,6 în 2024.
„Ponderea segmentelor cu venituri peste medie a scăzut, în vreme ce ponderea celor cu venituri mici a crescut. Scăderea inegalităților este mai evidentă în ultimii patru ani, în special în 2024”, spune Ottó Csiki.
România în context european
În clasamentul european din 2024, România se situează la mijloc, la egalitate cu Franța, depășind 11 țări cu inegalități mai mari. Printre țările cu inegalități semnificative se numără Bulgaria, Lituania și Letonia. Țările cu cele mai mici inegalități sunt Cehia, Slovenia și Belgia.
În 2015, România avea cea mai mare inegalitate din UE, dar progresul în reducerea inegalităților este remarcabil în ultimii ani, depășind mai multe țări europene.
