România se află într-o conjunctură dificilă, după o perioadă de dezvoltare economică. O serie de decizii politice au generat un deficit bugetar semnificativ și au încetinit creșterea economică, conform unei analize a unui grup de experți.
Printre membrii grupului de experți se numără personalități publice remarcabile.
Țara se confruntă cu o intensificare a tensiunilor publice și o vulnerabilitate sporită, rezultată din suprapunerea mai multor crize. Peste 20% din cheltuielile publice din 2024 au fost acoperite prin împrumuturi, inflația depășește media europeană, iar contextul internațional rămâne tensionat.
În pofida discursurilor politice aprinse, există o singură cale de a aborda aceste probleme: prin politici publice bazate pe date obiective, prioritizând interesul național pe termen lung și adoptând o abordare proactivă, nu victimistă. Considerăm că președintele Nicușor Dan poate contribui esențial la gestionarea crizelor actuale dacă își asumă următoarele priorități:
Reducerea dezechilibrelor economice
România se confruntă cu un deficit bugetar persistent care periclitează stabilitatea financiară și încrederea investitorilor. Costurile ridicate de creditare pun în pericol folosirea resurselor publice pentru plata datoriilor dobânzilor. Stabilitatea fiscală este crucială pentru a face față pensii viitoare și a garanta securitatea financiară a statului.
Un lider responsabil trebuie să promoveze un climat politic matur, în care corectarea dezechilibrelor bugetare să se realizeze prin politici coerente și pe termen lung. Președintele trebuie să evite abordarea populiste a problemei și să asume consecințele deciziilor politice anterioare. Stabilitatea nu înseamnă stagnare, ci capacitatea instituțiilor de a colabora transparent și predictibil în beneficiul cetățenilor și economiei. Acest efort trebuie să fie ghidat de interesul național și nu de obținerea de capital politic.
România are nevoie de un cadru fiscal clar pentru a stimula investițiile private și a asigura o bază sustenabilă de venituri publice. Ajustarea deficitului trebuie realizată prin eficientizarea cheltuielilor, combaterea evaziunii fiscale, reforma administrației și digitalizarea sistemului fiscal, nu prin majorări de taxe.
Abordarea problemelor structurale
România are nevoie de un lider care anticipează viitorul și nu doar gestionează prezentul. Inegalitatea, decalajele între zonele urbane și rurale, criza demografică, stagnarea inovării și exodul tinerilor nesatisfăcuți afectează grav securitatea națională. Este nevoie de politici publice pe termen lung, ce cuprind sprijinirea natalității, echilibrarea vieții profesionale cu cea personală, investiții în educație tehnologică și antreprenorială, dar și adaptarea la schimbările climatice.
Președintele trebuie să conducă eforturile pentru alinierea la cerințele europene, dar mai ales să protejeze resursele și bunăstarea populației.
Îmbunătățirea calității educației
Chiar dacă președintele nu are atribuții directe în domeniul educației, poate influența pozitiv prin crearea unui consens social în jurul acestei priorități naționale și prin susținerea reformelor și implementării principiilor meritocratice.
România are nevoie de un sistem educațional relevant pentru nevoile actuale, care să prepare tânăra generație pentru provocările viitorului. Susținerea reformelor educaționale și crearea de parteneriate eficiente între școală și mediul privat sunt esențiale pentru progresul național.
Combaterea dezinformării și promovarea științei
Sistemul trebuie să protejeze rațiunea, știința și expertiza. Lipsa de încredere în stat are consecințe asupra sănătății publice, iar Președintele ar trebui să se opună dezinformării și să susțină politici bazate pe date și cercetare.
Participare la proiectele europene
Uniunea Europeană reprezintă un proiect strategic fundamental pentru România. Președintele trebuie să promoveze și să susțină activarea României în cadrul Uniunii Europene, inclusiv efortul de adoptare a monedei euro.
Asigurarea securității țării
În contextul instabilității globale, Președintele se va angaja să coordoneze eforturile cu aliații din NATO, să sprijine proiectele europene de reînarmare, și să implementeze politici pentru combaterea dezinformării.
Colaborare cu diverse grupuri
Un lider trebuie să faciliteze dialogul cu toate sectoarele societății. Comunicarea cu mediul de afaceri, societatea civilă și partenerii sociali este crucială pentru dezvoltarea politicilor publice reale și integrate.
Abordarea problemelor tinerilor
România are o problemă demografică, cu o rată ridicată a șomajului la tineri. Este nevoie de un dialog cu tinerii și de politic publice care le acordă o perspectivă a viitorului: formare profesională, antreprenoriat, acces la locuințe, și asistență socială și psihologică.
Reforma justiției
Sistemul judiciar are nevoie de o reformă. Un Președinte trebuie să susțină independența sistemului judiciar și numirea de specialiști integri care să lupte împotriva corupției.
Sprijin pentru diaspora
Românii din străinătate reprezintă o resursă importantă. Președintele trebuie să mențină un dialog permanent cu diaspora, să susțină reintegrarea acestora în țară.
Reformă administrativă
Administrația publică are nevoie de o regândire. Președintele trebuie să susțină o reformă a structurilor administrative și să utilizeze tehnologia pentru a reduce costurile și îmbunătăți eficiența.
O nouă viziune națională
România necesită o viziune clară și pe termen lung. Președintele trebuie să combată gândirea pe termen scurt și să promoveze o viziune națională care să ofere perspective durabile pentru țară.
