România, unică în regiune, a depășit exporturile de bunuri către SUA cu exporturile de servicii în ultimul deceniu, conform unei analize realizate de economistul șef al Alpha Bank. Există însă riscuri legate de tarifele comerciale, care ar putea declanșa o recesiune.
Ca măsură preventivă, băncile centrale din Cehia și Polonia au redus dobânzile la recentele ședințe. În România, o astfel de opțiune nu este deocamdată disponibilă.
Concluzia este în concordanță cu analiza recentă a Băncii Naționale, care estimează că impactul tarifelor comerciale va fi similar cu creșterea economică din primul trimestru al anului.
Începând cu aprilie 2025, perspectivele pentru piețele europene s-au îmbunătățit, după anunțarea unei pauze tarifare de 90 de zile. Totuși, toate piețele europene rămân subexportate cu 10% la cele mai multe produse, cu creșteri potențiale la unele categorii, precum autoturismele, care pot ajunge la 25%.
Cererea pentru exporturile către SUA va scădea
Tarifele comerciale vor afecta economiile europene, inclusiv România, prin reducerea exporturilor și a veniturilor comerciale. Totodată, există riscul unei decelerări globale, a restricțiilor financiare și a redistribuirii comerciale, ca urmare a tarifelor ridicate aplicate produselor din China.
Cererea pentru exporturile către SUA, devenind mai costisitoare, va scădea. Redistribuirea către alte piețe necesită timp, existând riscul ca exporturile către SUA să fie reduse sau chiar eliminate.
Exporturile indirecte către SUA (prin statele membre UE) au fost calculate cu ipoteza că exporturile țărilor din regiune către UE vor fi ulterior reexportate către SUA în proporție echivalentă cu ponderea exporturilor către SUA în totalul exporturilor fiecărei țări din UE.
În România, exporturile directe către SUA au crescut ușor, de la 1,1% din PIB la 1,5% în perioada 2013-2023 (Fig. 1a).
Cu toate acestea, volumul total a rămas cel mai mic din regiune. Exporturile directe către SUA au crescut în Bulgaria, Cehia, Polonia și Ungaria. România este singura țară din regiune în care volumul exporturilor de servicii a depășit volumul celor de bunuri în ultimii zece ani.
În 2023, exporturile de servicii (0,87% din PIB) au depășit cu 0,2% din PIB exporturile de bunuri (0,66% din PIB) în România. În celelalte țări din regiune, exporturile de bunuri au depășit cele de servicii (cu valori în procentaj din PIB).
Volumul exporturilor indirecte către SUA depășește exporturile directe în România
Acest fenomen apare și în celelalte țări din regiune, dar volumul exporturilor indirecte este mai mic în România decât în celelalte state.
Spre deosebire de exporturile directe, exporturile indirecte de servicii au un volum mai mic decât cele de bunuri, la fel ca și în cazul celorlalte țări din regiune. În 2023, exporturile indirecte au reprezentat 2,4% din PIB, comparativ cu alte țări din regiune (Fig. 1b).
Principalele țări intermediare în UE pentru exporturile indirecte sunt cele cu cea mai mare pondere în exporturile directe către SUA. În perioada 2013-2024, șase state UE au acoperit aproape 80% din exporturile UE. Germania a rămas cel mai mare exportator, dar ponderea sa a scăzut (Fig. 2a).
Franța și Belgia, pe locul trei în exporturile UE
Franța și Belgia au înregistrat pierderi de cotă de piață în exporturile UE către SUA. În timp ce alte țări au câștigat ponderi în exporturi (Irlanda, Italia, Olanda), Germania a rămas un jucător esențial. (Fig. 2b).
În 2024, aceste șase țări mari au intermediat majoritatea exporturilor indirecte ale țărilor din regiune către SUA (cu valori în procentaj). Alte țări, inclusiv Austria, Ungaria și Spania, au jucat roluri semnificative în aceste tranzacții. (Fig. 3a și 3b).
În România, exporturile la risc în 2024 au reprezentat 2% din PIB (bunuri și servicii). În țările din regiune, exporturile la risc sunt mai mari atât la bunuri cât și la servicii, exceptând Cehia.
