În urmă cu patru ani, România se situa pe locul zece, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, în ceea ce privește șomajul la tinerii între 15 și 24 de ani. Anul trecut, țara noastră a urcat pe locul trei, potrivit datelor publicate de Eurostat, oficiul statistic al UE.
Conform Eurostat, rata șomajului la tineret este medie de aproximativ 24%, după Spania și Portugalia. În zonele rurale, România înregistrează însă o rată a șomajului la tineri de peste 30%, deși această cifră ascunde aspecte pentru care statisticile naționale nu oferă date detaliate.
Spania a avut întotdeauna o rată a șomajului mai mare decât media, dar, la fel ca în România, o parte semnificativă a șomerilor activează în economia informală, beneficiind totodată de ajutor social.
Și în România, „tinerii apar ca fiind șomeri, dar nu sunt”, afirmă un expert care subliniază extinderea și diversificarea economiei subterane.
Șomajul la tinerii din mediul rural depășește 30%, deși România are zeci de mii de locuri de muncă vacante. Această discrepanță derivă din concentrarea locurilor de muncă în marile orașe, opțiunile limitate din zonele rurale (agricultura mecanizată, salarii mici). Un expert pe piața muncii susține că tinerii au așteptări salariale mai mari și sunt atrași de economia informală sau ilegală – „economia de cazinou” – unde câștigurile sunt rapide.
Creșterea economiei formale este corelată cu expansiunea economiei informale. Mulți tineri sunt înregistrați statistic ca șomeri, însă activează în această economie paralelă. Lipsa datelor precise îngreunează implementarea unor politici eficiente, consideră specialistul.
De asemenea, adaugă expertul, asistăm la efecte Stolper-Samuelson și de „scurgere a creierelor”: integrarea piețelor cu niveluri diferite de dezvoltare (de exemplu, România vs. UE) conduce la pierderea sectoarelor avansate în țările mai puțin dezvoltate. Tinerii calificați emigrează, iar cei cu calificări reduse rămân în economia informală. De asemenea, îmbătrânirea populației și menținerea persoanelor seniori pe piața muncii pot reduce oportunitățile pentru tineri.
Problema a ajuns în atenția BNR, în special având în vedere provocările demografice ale României, ce vor avea efecte semnificative asupra pieței muncii în următorii ani, avertizează Banca Națională a României în Raportul asupra stabilității financiare.
Rata șomajului este de aproape 7 ori mai mare pentru persoanele cu calificări reduse
O analiză mai profundă a situației șomajului, realizată de Banca Centrală, demonstrează o problemă majoră pe piața muncii românești: rata șomajului este de aproape 7 ori mai mare pentru persoanele cu calificări reduse (13,6%, învățământ gimnazial) decât pentru cele cu studii superioare (2%).
Piața muncii românești este extrem de polarizată, arată datele BNR, iar în următorii 10 ani ne vom confrunta cu un deficit tot mai mare de forță de muncă, mai ales în sectoarele cu calificări la extreme.
Conform prognozelor pentru 2035, specialiștii vor reprezenta cea mai mare cerere de forță de muncă (un sfert din locurile vacante). Ocupațiile cu calificări reduse (industrie extractivă, construcții, industrie prelucrătoare, transport) vor reprezenta 7% din locurile de muncă disponibile, arată Raportul asupra stabilității financiare.
De asemenea, revoluția tehnologică, în special inteligența artificială, va influența piața muncii, ducând atât la dispariția unor locuri de muncă, cât și la apariția altora, mai ales în domenii precum modelarea AI și inteligența în business.
Cercetări realizate de firme de consultanță internațională evidențiază îmbunătățirea productivității muncii, un aspect în care România se află sub medie, deși a realizat progrese față de economia din regiune.
Astfel, productivitatea muncii pe capita în România este de 84,2% din media UE 27 (2023). Aceasta se situează peste Bulgaria (56,8%) și Polonia (82,7%), dar sub Cehia (85,2%) și semnificativ sub țări precum Belgia (129,6%), Austria (114,2%) sau Danemarca (113,3%).
Pentru 9 din 10 tineri, banii sunt al doilea factor important în carieră
Printre cauzele șomajului ridicat la tineri se numără și salariile mici.
Potrivit unui sondaj realizat de cea mai importantă platformă de recrutare online, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani consideră că salariile corecte se situează între 3.000 și 7.000 de lei (600-1.400 de euro). Cu toate acestea, pentru aproape 9 din 10 tineri, banii sunt, totuși, al doilea factor important în alegerea unui loc de muncă, după posibilitățile de muncă la distanță sau hibrid.
Abandonul școlar este și el ridicat în România, potrivit Eurostat. „În UE, procentul persoanelor care abandonează educația și formarea a variat în 2023 de la 2,0% în Croația la 16,6% în România.”
De asemenea, Eurostat evidențiază variații între statele membre în ceea ce privește numărul de tineri care combină învățământul cu piața muncii, România situându-se sub media europeană.
România are cea mai mare proporție de tineri (15-29 de ani) neangajați din întreaga Uniune Europeană. În ultimii 10 ani, această proporție a aproape că s-a dublat.
Concluzia este că atitudinea față de muncă și educație s-a schimbat.
