Compozitorul britanic Mark Wigglesworth îl caracteriza drept „irascibil, dezordonat, stângaci, nepoliticos și misantrop”. Această imagine s-a reflectat adesea în portretele sale, care îl prezentau ca pe un bărbat grav, cu o privire penetrantă.

Reconstrucție facială după forma craniului compozitorului

Acum, cercetătorul Cicero Moraes a realizat o reconstrucție facială detaliată a compozitorului, utilizând datele disponibile despre craniul acestuia. „Fața rezultată are o expresie impunătoare”, a declarat Moraes.

Pentru această lucrare, el a folosit fotografii vechi ale craniului, obținute de la Muzeul Beethoven din Bonn, inclusiv imagini realizate în 1863 de Johann Batta Rottmayer, complete cu măsurători din 1888.

Reconstrucția s-a bazat exclusiv pe forma craniului: Moraes a creat mai întâi contururi bidimensionale, apoi un model 3D utilizând tomografii virtuale și date privind grosimea țesuturilor moi, colectate de la europeni contemporani.

Ulterior, a fost modelat nasul și profilul facial, iar aceste date au fost integrate pentru a obține chipul final.

Ajustări cu ajutorul inteligenței artificiale

După finalizarea structurii, cercetătorul a adăugat detalii precum coafura și îmbrăcămintea, inspirându-se din celebra reprezentare a lui Beethoven, pictată în 1820 de Joseph Karl Stieler.

Ajustările finale au fost efectuate cu ajutorul inteligenței artificiale. Craniul, deși afectat de modificări post-mortem din 1827, a fost considerat compatibil cu o mască facială realizată în timpul vieții compozitorului.

Într-o publicație pe blogul său, Wigglesworth a subliniat că, în ciuda reputației sale dificile, Beethoven putea manifesta și „spiritualitate, generozitate, umor și grijă”.

El considera că pierderea auzului a amplificat latura impulsivă și irascibilă a personalității acestuia. Conform unui contemporan, „odată cu înaintarea în vârstă și cu surzenia, aspectele mai întunecate ale personalității sale s-au accentuat”.

Moraes crede că geniul muzical al lui Beethoven nu poate fi separat de complexitatea sa: „Am analizat creativitatea, perseverența în fața surdității, capacitatea de concentrare și de soluționare a problemelor. A fost un studiu impresionant, în care m-am regăsit și eu în anumite trăsături. Diferența este că eu am avut acces la sprijin psihologic, pe când Beethoven s-a refugiat în muzică pentru a face față haosului din viața sa”.

Studiul a fost publicat în revista științifică OrtogOnLineMag.