Bolojan, refuzat de anumite grupuri din PSD și PNL
Miercuri, 28 mai, negocierile pentru formarea unui nou guvern român au intrat într-o fază de evaluare a opțiunilor alternative. La Palatul Cotroceni, o primă variantă propune Ilie Bolojan ca prim-ministru, cu sprijinul a patru formațiuni politice – PNL, USR, PSD și UDMR, plus grupul minorităților.
Surse apropiate de discuții indică faptul că propunerea lui Bolojan nu este unanim acceptată în cadrul PSD și nici în toate fracțiunile PNL. Se pare că există nemulțumiri în rândul unui grup din PNL, influențat de Hubert Thuma, liderul CJ Ilfov, și de câțiva alți lideri locali. Această „arie Thuma” nu ar aproba candidatura lui Bolojan pentru funcția de premier, poziție pe care o susțin și unii membri PSD.
Grindeanu preferă alte opțiuni
Potrivit surselor, și președintele PSD, Sorin Grindeanu, nu este entuziasmat de varianta cu Bolojan premier. Se pare că Grindeanu va încerca să obțină funcția de președinte al Camerei Deputaților, lăsând responsabilitatea Executivului altei persoane, indiferent de forma guvernării.
PSD explorează varianta guvernului tehnic
O alternativă, un guvern apolitic condus de un premier tehnic, continuă să fie luată în calcul. Această opțiune este prezentată de PSD în negocierile de la Palatul Cotroceni. Victor Negrescu, vicepreședinte PSD în Parlamentul European, a declarat că varianta unui premier tehnic pare posibilă, deși nu au fost propuse nume concrete.
Totuși, această soluție este întâmpinată cu rezerve de către UDMR, USR și un sector important din partidul PNL, care sprijină candidatura lui Bolojan. Criticii interni ai lui Bolojan consideră că acest eșec ar putea slăbi autoritatea sa și ar periclita aspirațiile sale pentru funcția de șef PNL.
Ultima guvernare tehnică, cu premierul Dacian Cioloș, a fost contestată de PSD, care deținea majoritatea parlamentară.
Un guvern rotativ rămâne o opțiune
O altă soluție discutată e un guvern rotativ, similar perioadelor din trecut cu premierii Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Această propunere implică schimbări periodice la conducerea Executivului, dar detaliile, precum numărul de rotații, rămân neclare.
Această strategie presupune că primul premier (probabil din PNL) ar suporta presiunile inițiale, iar ceilalți premieri ar profita ulterior din punct de vedere electoral, în contextul apropiatelor alegeri locale și parlamentare din 2028. Cu alte cuvinte, unii își pot deteriora imaginea în timp ce alții pot beneficia de popularitate.
Discuțiile între partide vor continua, fiecare formatiune urmărind nevoile interne pentru a stabili o poziție clară asupra formării viitorului Executiv.