Un studiu recent al Băncii Naționale analizează efectele invaziei Rusiei în Ucraina din februarie 2022 asupra economiilor din regiune, concentrându-se pe Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi România. Studiul a fost realizat de experți precum Daniel Dăianu (Consiliul Fiscal), Tudor Grosu (lider Direcția Modelare şi Prognoze Macroeconomice, BNR), Andrei Neacșu (economist BNR), Andrei Tănase (economist, Direcția Modelare şi Prognoză Macroeconomică), și Radu Vrânceanu (ESSEC Business School, THEMA).
Simulările arată că până la sfârşitul anului 2022, războiul a determinat o creştere a inflaţiei cu aproximativ 1,1 puncte procentuale şi o descreştere a PIB-ului cu până la 1,4 puncte procentuale, comparativ cu un scenariu fără conflict.
Conflictul din Ucraina a provocat pierderi umane şi materiale semnificative, subliniază autorii. Un raport al unor organizații internaționale estimează decesele în zeci de mii, inclusiv civili. PIB-ul Ucrainei în 2023 a reprezentat 74% din nivelul din 2021, în termeni reali.
Atacurile Rusiei au vizat infrastructura civilă critică, inclusiv sisteme energetice, porturi şi baraje, amplificând sărăcia şi determinând un exod al populației.
Rusia a fost afectată economic de propriile acțiuni, suferind pierderi militare şi probleme economice majore.
Creșterea inflației a afectat serios puterea de cumpărare a populației, deteriorând nivelul de trai. Sancțiunile internaționale au perturbat comerțul şi accesul la piețele financiare, îngreunând dezvoltarea economică.
Retragerea companiilor occidentale din Rusia a determinat o reorientare a comerțului Rusiei către China
Ca reacție la sancțiuni, Rusia a întrerupt livrările de gaze naturale şi petrol către Uniunea Europeană. Aceasta a generat o criză energetică gravă la începutul războiului, obligând statele europene să diversifice sursele de aprovizionare cu energie, inclusiv prin importuri de gaz natural lichefiat. Cu toate acestea, prețurile la energie au rămas ridicate, generând presiune economică.
Războiul a amplificat preţurile la energie, crescând costurile de producție şi diminuând puterea de cumpărare. Această evoluţie a afectat competitivitatea companiilor şi a determinat reducerea cheltuielilor de consum.
Perturbările economice din Europa de Vest, principalul partener comercial al ţărilor analizate, au diminuat oportunităţile de export.
Guvernele au implementat programe de ajutor pentru populaţie şi mediul de afaceri, crescând presiunea asupra bugetelor publice. Băncile centrale au majorat ratele dobânzilor pentru a combate inflaţia. Această combinaţie a măsurilor a accentuat dificultăţile economice.
Similară cu evoluțiile continentale, războiul a afectat inflaţia în 2022, iar impactul asupra PIB-ului a devenit semnificativ în 2023, cu o încetinire a creşterii economice.
Cehia şi Ungaria au fost mai puţin afectate direct de criză
Studiul se concentrează pe evaluarea cantitativă a efectelor pe termen scurt ale războiului asupra mai multor țări din ECE, analizând creşterea economică şi inflaţia. Focusul principal este asupra Bulgariei, Poloniei şi României, care au simțit efectele afluxului de refugiați şi perturbărilor logistice. Cehia şi Ungaria, situate mai departe de conflict, au fost mai puțin afectate, dar au resimțit totuşi consecințele creşterii preţurilor la energie.
În contextul unor perturbări globale, în regiunile afectate, preţurile materiilor prime au escaladat: petrolul cu 18,3% şi gazele naturale cu 34,2%. Impactul asupra economiilor diferă: Polonia şi România au experimentat o diminuare mai semnificativă a PIB-ului faţă de Cehia şi Ungaria. Indicatorii de încredere au scăzut semnificativ, reflectând incertitudinea crescută.
Rezultatele indică că Ungaria şi Cehia au prezentat evoluții similare, cu excepția răspunsului la inflație. Polonia şi România au prezentat rezultate asemănătoare, cu excepția evoluției PIB.
