Indicele Prețurilor de Consum (IPC) a înregistrat, joi, o rată a inflației de 5,5% în luna mai, fiind influențat de creșteri la fructe (o majorare de 18%), legume, citrice și de prețurile ridicate ale călătoriilor cu trenul.
În luna precedentă, aprilie, inflația a stagnat la 4,9%.
Conform metodologiei europene, care calculează un Indice Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC) pentru comparații între statele europene, inflația din România a fost de 5,4%.
Banca Națională a României a revizuit în sus prognoza de inflație atât pentru sfârșitul anului curent, de la 3,8% la 4,6%, cât și pentru finele anului 2026, de la 3,1% la 3,4%.
Guvernatorul BNR a subliniat că prognoza se poate modifica.
„Un factor crucial este deficitul bugetar: cum îl corectăm, cât de rapid îl corectăm și ce credibilitate avem. Vom colabora cu noul guvern pentru a găsi soluțiile optime, pentru a reduce treptat inflația printr-o diminuare sustenabilă și progresivă a deficitului bugetar, fără a declanșa o recesiune economică”, a declarat Mugur Isărescu în luna mai, la prezentarea Raportului asupra inflației.
Analiștii bancari estimează că o eventuală majorare a TVA-ului printre măsurile de corecție fiscală ar putea conduce la o rată a inflației de 6% sau chiar mai mare.
Percepția Publică asupra Inflației
Populația tinde să supraestimeze nivelul inflației în comparație cu datele oficiale. În Statele Unite, consumatorii percep inflația cu aproape un punct procentual mai ridicată decât indică cifrele oficiale, conform unor publicații economice.
Date mai relevante pot fi găsite în sondajele Comisiei Europene pentru consumatori.
BCE monitorizează percepțiile asupra inflației din 2004, după o perioadă dificilă la începutul utilizării monedei unice. Populația a avut convingeri exagerate privind utilizarea tranziției la euro pentru majorarea prețurilor. Oamenii din zona euro percep greșit că prețurile cresc cu 4,9 puncte procentuale mai mult decât în realitate.
Șase aspecte cheie privind percepția inflației
1. Studiile arată că oamenii acordă o atenție mai mare creșterilor de prețuri decât scăderilor, iar acestea rămân mai mult timp în memorie.
2. Cheltuielile frecvente percepute au o influență mai puternică, precum prețurile combustibililor, la alimente de bază și la transportul public.
3. Cheltuielile efectuate cu cardul de credit sunt percepute mai puțin intens.
4. Inflația „personală” contează! De exemplu, dacă prețul combustibililor crește mai mult decât alte bunuri și servicii, cei ce utilizează frecvent autoturismele personale vor observa o inflație mai mare decât cei ce folosesc transportul public.
5. Ratele inflației sunt anuale, dar memoria reține informații mult mai vechi. În formarea percepției personale, oamenii iau în considerare prețurile din anii anteriori. Pe termen lung, tendința prețurilor este de a crește semnificativ, chiar și atunci când rata anuală a inflației este mică. Dacă rata anuală de creștere a IPC este de 2%, dupa zece ani nivelul general al prețurilor va fi crescut cu peste 20%.
6. Schimbările de prețuri versus variațiile de calitate. Adesea considerăm că variațiile de preț reprezintă inflație. De exemplu, prețurile autoturismelor s-ar putea majora, dar noile modele includ adesea în echiparea standard elemente care înainte erau opționale (sisteme de navigație, aer condiționat, airbag-uri). Astfel, o parte din creșterea prețurilor reflectă îmbunătățirea calității, nu doar inflația. Dacă prețurile autoturismelor cresc cu 5%, dar creșterea calității este de 1%, IAPC va indica o creștere de 4% la acest produs.
Un studiu (din păcate, neprezentând date pentru România) a încercat să identifice punctele critice la care populația devine sensibilă la inflație, observând momente de creștere a interesului online. Rezultatele sugerează că acest prag sensibilitate apare la o rată de inflație apropiată de 3%.
