În aceste zile, fumul se ridică deasupra rafinăriilor de petrol și a instalațiilor de gaze din Iran, domeniul energetic devenind un punct crucial în conflictul cu Israelul.
Sectorul energetic al Iranului, afectat de ani de sancțiuni și privat de investiții străine, prezintă o vulnerabilitate semnificativă. Deși țara deține rezerve importante de petrol și gaze, experimentează frecvent întreruperi ale aprovizionării cu energie electrică, penurii de combustibili și dificultăți în exporturile de gaze.
Decizia Israelului de a ataca infrastructura energetică iraniană, vizând cel puțin două instalații de procesare a gazelor și depozite de combustibil, reprezintă un pariu riscant, cu implicații majore pentru piețele globale de energie.
Luni, în deschiderea pieței petroliere asiatice, prețul petrolului Brent a crescut cu 5%, depășind pragul de 78 de dolari pe baril, un nivel nu atins de mult timp.
Prețul petrolului a urcat cu 10% de la debutul conflictului, generând temeri legate de o extindere a conflictului într-o regiune care asigură o treime din producția globală de petrol.
„Este o spirală ascendentă, iar unde se va opri este greu de anticipat”, a declarat un expert în analiză geopolitică.
„Deși Iranul s-a concentrat inițial pe Israel, piața este îngrijorată de impactul asupra infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu și asupra Strâmtorii Hormuz, prin care tranzitează o treime din petrolul și gazele maritime mondiale”, a adăugat el, menționând că, momentan, traficul prin strâmtoare este normal.
O creștere persistentă a prețurilor petrolului ar putea reînvia îngrijorările privind inflația, a remarcat un oficial guvernamental, evidențiind monitorizarea atentă a evoluției situației de către autorități.
„Impactul asupra regiunii Orientului Mijlociu este evident, însă implicațiile sunt semnificative pentru întreaga lume, așa cum am văzut în ultimii ani”, a afirmat oficialul.
Israelul a indicat că țintele vizate includ depozite folosite atît pentru uz civil, cât și militar, având drept țintă aprovizionarea internă a Iranului, nu exporturile de petrol, îndreptate în principal către China.
Experții notează similarități cu strategiile utilizate în Liban anul trecut, care implicau eliminarea unor comandanți militari cheie, atacuri asupra comunicațiilor și raiduri aeriene repetate.
Atacurile asupra instalațiilor energetice ale Iranului introduc o nouă dimensiune, deși cu scopul general de a slăbi regimul, destabiliza populația și deteriora capacitățile de apărare.
În plus, acțiunile pot fi interpretate ca un avertisment cu privire la lipsa limitărilor.
Legile războiului permit atacuri asupra infrastructurii energetice dacă sunt folosite pentru operațiuni militare, precum distrugerea unor instalații din valea Ruhr în al Doilea Război Mondial sau atacuri asupra instalațiilor de îmbogățire a uraniului. Cu toate acestea, atacarea unor ținte civile, cum ar fi spitalele și sursele de apă este interzisă conform dreptului internațional umanitar.
În context, instanțe internaționale au emis mandate de arestare pentru presupse crime de război și crime împotriva umanității, în urma unor atacuri asupra infrastructurii energetice civile.
Iranul a răspuns prin atacuri asupra unor obiective israeliene. Duminică, unele conducte către o rafinărie de petrol din Israel au fost avariate, fără victime raportate.
În trecut, Iranul a demonstrat disponibilitatea de a escalada conflictul în situații similare.
În 2019, sub presiunea sancțiunilor, Iranul a fost acuzat de atacuri asupra petrolierelor din Golf și atacuri asupra infrastructurii petroliere din Arabia Saudită.
Țări din regiune caută modalități de dezescalare prin intermediul negocierilor.
Piața petrolului este aprovizionată, dar orice escaladare ar putea duce la creșterea prețurilor.
„Vom observa probabil o atitudine prudentă pe piețe”, a spus expertul.
Evoluțiile viitoare, în special în Strâmtoarea Hormuz, sunt dificil de prezis.
