Uniunea Europeană intenționează să revitalizeze o practică financiară strâns legată de declanșarea crizei financiare din 2008 în Statele Unite.

Marți, Comisia Europeană va publica un pachet legislativ menit să stimuleze industria „securitizării”, după ce legislația strictă adoptată după criză a limitat practic utilizarea acesteia în UE.

Securitizarea este procesul prin care băncile restructurează și revinde creanțele, o practică ilustrată de celebra producție cinematografică din 2015, The Big Short. Această tehnică financiară permite băncilor să mute o parte din activele lor în afara bilanțurilor contabile, oferindu-le astfel mai multă capacitate de acordare de noi credite.

În perioada de maximă creștere a creditelor înainte de 2008, băncile americane și-au revândut cele mai riscante credite – cele cunoscute drept „subprime” – către investitori globali. Când bula imobiliară americană s-a prăbușit și debitorii s-au confruntat cu incapacitate de plată, criza s-a răspândit rapid la nivel mondial.

Comisia Europeană dorește acum să relaxeze regulamentele care guvernează această procedură, ceea ce ar presupune scăderea rezervelor de capital necesare pentru creditele tranzacționate prin securitizare, precum și o relaxare a standardelor de diligență financiară și raportare.

Cu toate acestea, Comisia subliniază că vor fi menținute suficiente garanții pentru a împiedica o repetare a evenimentelor din 2008.

Piața bancară europeană a rămas semnificativ în urmă celei americane

Sectorul bancar european este limitat în comparație cu alte regiuni: a scăzut de la circa 2.000 de miliarde de euro la apogeul pre-criză la 1.200 de miliarde de euro în prezent. În contrast, piața din SUA, pornind de la 11.300 de miliarde de dolari (9.760 miliarde de euro) în 2008, a atins 13.700 de miliarde de dolari (11.830 miliarde de euro) – ceea ce a determinat oficialii de rang înalt ai Comisiei să considere securitizarea un „instrument subexploatat în Europa”.

Analize politice, semnate de personalități precum foștii prim-miniștri italieni Enrico Letta și Mario Draghi, au pledat pentru o revitalizare a securitizării în UE pentru stimularea creditelor pentru afaceri.

Inițiativa cu privire la securitizare se înscrie într-un program mai vast al Comisiei de a promova o cultură de investiții în blocul european și de a stimula creșterea economică stagnentă.

State precum Franța și Germania au pledat insistent pentru relaxarea regulilor, în scopul sprijinirii sectorilor lor bancare, și miniștrii de finanțe și șefii de guverne au solicitat Comisiei să revitalizeze piața, transformând acest obiectiv într-o prioritate pentru președinta Ursula von der Leyen.

„Băncile vor fi încântate de readucerea acestei practici în Europa – nu în ultimul rând pentru că necesitatea de a asigura mai puțin capital pentru riscurile asociate cu securitizarea va crește profitability-ul lor.”, menționează sursa Politico.

Banca Centrală Europeană nu este convinsă de decizia Comisiei Europene

Comisia speră că aceasta va duce la o disponibilitate mai mare de credite bancare, dar nu toți sunt convinși.

ONG-ul „Finance Watch” declară că securitizările „nu vor direcționa capitalul către zonele cu cea mai mare nevoie”, deoarece „acestea sunt compuse din tipuri greșite de credite și sunt utilizate greșit.”

ONG-ul din Bruxelles argumentează că „băncile nu sunt obligate să utilizeze ‘capitalul eliberat’ pentru a susține creditele către sectorul productiv al economiei”, și că surplusul de fonduri va fi utilizat, de regulă, pentru a respecta normele sau pentru a remunera acționarii prin dividende sau răscumpărări de acțiuni.

Banca Centrală Europeană (BCE), prin brațul său de supraveghere, a emis avertismente că reducerea cerințelor de capital pentru bănci, în contextul stimulării pieței securitizărilor, „nu ar stimula suplimentar transferul riscurilor din sectorul financiar şi ar genera în plus abateri faţă de normele internaţionale.”

BCE a mai solicitat Comisiei să țină cont de „lecțiile crizei financiare globale, când securitizările opace și complexe au dus la asumarea excesivă a riscurilor.”

BCE a subliniat, de asemenea, că UE trebuie să „se asigure că securitizarea nu creează un nivel excesiv de îndatorare în sistemul financiar prin alimentarea bulelor de active și ascunderea riscurilor în bilanțurile bancare.”