România își propune să atingă media europeană în digitalizare până în 2027, având ținte precum emiterea facturii în prima zi de la înființarea unei firme, digitalizarea completă a 50% din serviciile publice și identificarea digitală a a 5 milioane de cetățeni, conform unui proiect de program de guvernare. Această transformare ar genera o creștere a PIB-ului cu 3%, echivalentul a 11 miliarde de euro anual, o sumă comparabilă cu întregul buget al educației.

Ce rezultate se așteaptă până în 2027

România se situează printre ultimele țări din UE în privința gradului de digitalizare (conform indicatorului DESI).

• Înființarea unei firme într-o singură zi, de la înregistrare la prima factură.
• Digitalizarea completă a 50% din serviciile publice.
• O creștere a productivității în IMM-urile digitalizate cu 15%.
• 50% din angajații din administrația publică să aibă competențe digitale de bază.
• Atingerea a 5 milioane de cetățeni cu identitate digitală.
• Reducerea cu 40% a costurilor cu licențele IT, prin standardizare și acorduri guvernamentale transparente.
• Implementarea unei platforme naționale de interoperabilitate și a unui punct digital unic, inclusiv dezvoltarea unui portofel digital.

România dispune de resurse pentru a-și atinge obiectivele:

• 500 de milioane de euro din PNRR pentru dezvoltarea cloud-ului guvernamental.
• O școală de inginerie de calitate și un sector IT privat competitiv.
• România are resurse de grafit, din care se extrage grafen, o materie primă strategică pentru industria microprocesoarelor și a inteligenței artificiale.

O nouă abordare în digitalizare

Pentru a depăși fragmentarea în investiții, se propune o schimbare fundamentală a strategiei, de la instituții izolate la un cadru legislativ unitar pentru e-guvernare și protecția datelor.

Se urmărește construirea de conexiuni digitale între instituții, interconectarea bazelor de date și utilizarea de tehnologii PaaS pentru eficientizarea proceselor birocratice.

Acțiunile cheie includ:

• Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice.
• Dezvoltarea unei baze de module software reutilizabile.
• Implementarea unui plan pentru migrarea în cloud-ul guvernamental și simplificarea serviciilor.
• Prioritizarea digitalizării serviciilor publice fundamentale.
• Automatizarea proceselor administrative prin RPA (Robotic Process Automation) și AI.
• Consolidarea securității cibernetice și a centrelor de inovație digitală.
• Promovarea transparenței și a participării prin consultarea publică și date deschise.
• Stabilirea unui sistem național de măsurare a progresului.
• Îmbunătățirea colaborării între stat, universități și companii din sectorul tehnologic.
• Programe de alfabetizare digitală pentru diverse categorii de cetățeni și programe de formare pentru angajații din sectorul public și privat.

Rolul crucial al Poștei Române

Poșta Română este menționată pentru o extindere semnificativă pe piața națională și o fortificare logistică regională.

• Dezvoltarea unei divizii de transport aerian de mărfuri.
• Crearea de terminale multimodale pentru transport aerian de mărfuri.
• Clarificarea statutului juridic al patrimoniului imobiliar.
• Crearea unui ghișeu unic prin interconectarea sistemelor informatice.
• Reducerea costurilor statului prin centralizarea serviciilor la Poșta Română.

Primii pași și mecanisme de implementare

Digitalizarea va deveni prioritate națională, se accentuează responsabilitatea și se stimulează cercetarea prin reducerea taxării în domeniul tehnologic.

Mecanisme de monitorizare a progresului:

• Scor public al digitalizării pentru fiecare instituție.
• Raport anual independent de digitalizarea administrației.
• Legarea finanțării de performanța digitală.
• Aplicarea principiilor digital by default și once only.
• Programe de alfabetizare digitală mobile.
• Certificări digitale pentru angajați, cu stimulente.
• Conectarea la rețelele de sateliți ESA.