Bancher și client.
„România va prezenta cel mai mare deficit bugetar regional, chiar și după implementarea ajustărilor fiscale. Această ajustare va afecta diverse sectoare economice, diminuând consumul și investițiile private. Cu stimulente interne limitate și un context extern nesigur, România va înregistra una dintre cele mai lente rate de creștere din regiunea Europei Centrale și de Est”, afirmă economistul UniCredit Bank, Anca Negrescu.
UniCredit a revizuit previziunile de creștere economică la 1,0% pentru 2025 și 1,8% pentru 2026 (față de 1,5%, respectiv 2,1% anterior).
Negrescu subliniază riscul ca inflația să nu atingă ținta Băncii Naționale nici în 2026, având în vedere posibilitatea unor noi majorări de TVA sau a altor șocuri, precum creșterea prețului petrolului. În consecință, BNR ar putea aplica o singură reducere a ratei dobânzii de politică monetară în 2025, de 0,25 puncte procentuale în noiembrie. „Există un risc tot mai mare ca reducerea să fie posibilă abia în 2026”, adaugă ea.
După ce cursul EUR-RON s-a stabilit între 5 și 5,10, economistul UniCredit Bank anticipează o ușoară variație în acest interval până la sfârșitul anului, cu un nivel estimat de 5,07 la sfârșitul lunii decembrie. „România își va păstra ratingul investițional, dacă implementarea programului guvernamental nu întârzie semnificativ și dacă se observă primele îmbunătățiri fiscale.”, mai precizează ea.
Cel mai recent raport macroeconomic al Institutului de Investiții UniCredit subliniază dependența din ce în ce mai mare a perspectivelor economice din Europa Centrală și de Est de cererea internă, dată fiind diminuarea cererii externe cauzată de tensiunile comerciale și performanța slabă a sectorului auto european. În țările din regiunea Europei Centrale și de Est (ECE), UniCredit anticipează o accelerare a creșterii PIB-ului de la 2,0% în 2024, la 2,2% în 2025 și 2,5% în 2026.
Raportul din iunie 2025 relevă rolul crucial al consumului gospodăriilor și al investițiilor finanțate prin fonduri europene în rezistența economică a regiunii. Piața forței de muncă, cu rate relativ scăzute ale șomajului, susține creșterea salariilor reale și în consecință, a consumului. Totuși, incertitudinea privind taxele din SUA și riscul de abateri fiscale în anumite țări reprezintă provocări pentru stabilitatea macroeconomică.
„În timp ce tensiunile comerciale și cererea globală slabă provoacă turbulențe, observăm că economiile din această regiune se adaptează prin accelerarea creșterii interne”, declară Mauro Giorgio Marrano, economist senior ECE, unul dintre autorii principali ai secțiunii ECE din raport. „Această schimbare este stimulată de o puternică creștere a salariilor reale și de fluxurile accelerate de fonduri din instrumentul UE pentru Redresare și Reziliență.”
„Țările care finalizează reformele în termenele stabilite de UE vor beneficia cel mai mult”, adaugă Eszter Gárgyán, strateg FX CEE.
Conform raportului, utilizarea Fondului de Redresare și Reziliență (FRR) al UE ar trebui să crească în majoritatea țărilor, excepție făcând Ungaria.
Concluzii principale:
- Creșterea economică își schimbă orientarea către interior: cererea externă este limitată, însă consumul intern rămâne puternic. Creșterea salariilor reale, orientată către 4% în 2025 și 3,3% în 2026, susține cererea internă.
- Investițiile vor crește în 2026 datorită fondurilor UE și dobânzilor mai mici.
- Riscurile fiscale și politice sunt monitorizate atent: România, Polonia, Ungaria și Slovacia se confruntă cu presiuni pentru ajustări fiscale. România riscă o deteriorare a ratingului de credit dacă nu se angajează ferm în consolidarea fiscală.
- Inflația și politica monetară: În anumite țări, inflația se apropie de țintele prevăzute, dar anumite măsuri precum majorarea taxelor și plafonarea prețurilor complică situația. UniCredit anticipează reduceri prudente ale dobânzilor în 2025, cu un spațiu foarte limitat pentru noi reduceri în 2026.
