Datele recente ale Eurostat arată o tendință îngrijorătoare pentru România privind produsul intern brut (PIB) pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare (PPC). După patru ani de creștere constantă, care a adus țara la 80% din media Uniunii Europene, acest indicator al bunăstării economice a înregistrat o scădere în 2024, ajungând la 78%. Această descreștere contrastează puternic cu progresele din ţări precum Bulgaria şi Grecia, care se apropie de media UE.
Este adevărat că Regiunea București – Ilfov a atins, potrivit ultimilor date, 190% din PIB-ul pe cap de locuitor al Uniunii Europene, situându-se imediat după câteva regiuni din Irlanda, Luxemburg, Praga și Bruxelles. Totuși, la nivel național, imaginea este diferită.
Ce înseamnă PIB/locuitor la PPC și de ce este important?
PIB-ul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPC) este un indicator macroeconomic esențial, deoarece corectează valoarea nominală a PIB-ului pentru a reflecta costul real al vieții și puterea de cumpărare a unei monede în diferite țări. Practic, măsoară cât de multe bunuri și servicii poate achiziționa un locuitor dintr-o anumită țară cu venitul său, în comparație cu media europeană.
De exemplu, un coș de bunuri ar putea costa 100 de dolari în Statele Unite și echivalentul a doar 50 de dolari în România. Prin urmare, un dolar în România cumpără mai mult decât un dolar în Statele Unite. Utilizarea PIB-ului ajustat la PPC oferă o imagine mai clară a bunăstării și a capacității economice, mai ales în țările în curs de dezvoltare, unde cifrele nominale pot subestima semnificativ nivelul real de trai.
Importanța acestui indicator constă în mai multe aspecte:
- Reflectă nivelul de trai: Un PIB/locuitor la PPC mai mare sugerează un standard de viață mai ridicat, cu acces îmbunătățit la bunuri și servicii, infrastructură mai bună și servicii publice de calitate superioră. O scădere indică o posibilă deteriorare a bunăstării.
- Atrage investiții: Țările cu un nivel de trai mai bun și o putere de cumpărare mai mare sunt, de obicei, mai atractive pentru investitori, care caută piețe solide și forță de muncă productivă.
- Influențează politicile publice: Datele privind PIB/locuitor la PPC sunt folosite de organismele europene pentru alocarea fondurilor structurale și de coeziune. O scădere poate ridica semne de întrebare legate de eficiența utilizării fondurilor.
- Stabilitate economică și socială: O bunăstare economică în creștere contribuie la stabilitatea socială și politică. O stagnare sau scădere poate duce la frustrări sociale și presiuni asupra guvernului pentru îmbunătățirea condițiilor de viață.
- Competitivitate: Un PIB/locuitor la PPC scăzut poate indica productivitate mai redusă a muncii, structură economică mai puțin diversificată sau dependență mai crescută de sectoare cu valoare adăugată mică, afectând competitivitatea țării.
Alt exemplu: Imaginiându-ne o cămașă la 10 dolari în SUA și 40 de lei în România, pentru comparație trebuie să convertim lei în dolari. Dacă un leu este echivalent cu 30 de cenți, costul cămașei devine 12 dolari. PPC-ul, în acest caz, ar fi 12/10, adică 1.2. Adică, pentru fiecare dolar pe care îl cheltuiți pe o cămașă în SUA, aveți nevoie de 1.2 dolari pentru a obține aceeași cămașă în România.
Contextul României: De la ascensiune la stagnare?
În ultimii ani, România a înregistrat o dezvoltare importantă, depășind Polonia la PIB/capita și atingând 80% din media europeană. În ultimii 10 ani, România a avut una dintre cele mai mari viteze de convergență economică, conform datelor Eurostat.
În țările dezvoltate, cum ar fi Luxemburg sau Suedia, nivelul de viață (măsurat prin PIB/capita la paritatea puterii de cumpărare) a scăzut în ultimii 10 ani comparativ cu media europeană.
Luxemburg, Irlanda și Olanda rămân cele mai performante state din UE. Bulgaria, Grecia și Letonia sunt sub media UE.
Ce ar putea explica această scădere sau încetinire a convergenței?
- Performanță economică diferențiată: Economie românească crescută, dar ritmul este mai lent decât în alte state.
- Inflație și puterea de cumpărare: Inflație persistentă, care erodează puterea de cumpărare chiar dacă PIB-ul nominal crește.
- Migrație: Plecarea românilor în străinătate poate influenţa statistic PIB-ul per capita.
- Structura economică: O structură economică depedentă de sectoare cu valoare adăugată mică.
- Provocări fiscale și bugetare: Necesitatea consolidării fiscale poate afecta consumul și investițiile.
- Crize externe: Conflicte, volatilitatea piețelor energetice și de materii prime.
Contrastul cu Bulgaria și Grecia
Bulgaria și Grecia, tradițional în urma României, au obținut progrese în ultimii ani, apropiindu-se de rata de convergență a țării noastre.
Această evoluție sugerează diferențe în politicile economice și în conjuncturile externe.
Concluzie
Scăderea PIB-ului pe locuitor la PPC în România, în timp ce alte țări din regiune își îmbunătățesc poziția, necesită o analiză aprofundată și o reacție rapidă din partea factorilor de decizie. Este vital să se implementeze reforme care să sprijine creșterea economică, să stimuleze productivitatea, și să reducă inflația.
