Instabilitatea economică globală și modificările politicii comerciale americane, împreună cu reacțiile altor state, amplifică riscurile pentru stabilitatea financiară a României. Această vulnerabilitate este accentuată de șocurile economice succesive din ultimii ani, potrivit unui raport al Băncii Naționale a României (BNR) din iunie.
Raportul confirmă că sistemul bancar românesc rămâne rezistent la perturbațiile macroeconomice și politice actuale.
Principalele riscuri pentru stabilitatea financiară românească, conform BNR, sunt:
- incertitudinile economice globale, generate de evenimentele geopolitice multiple,
- deteriorarea echilibrului macroeconomic intern,
- riscul neîndeplinirii obligațiilor financiare de către sectorul privat,
- și amenințările la adresa securității cibernetice și inovației financiare.
„În contextul complicat al situației geopolitice, principalele riscuri sistemice pentru stabilitatea financiară din România rămân semnificative, asemănător situației europene. Au fost identificate două riscuri de gravitate ridicată și două de grad mediu. Riscurile majore sunt: i) incertitudinile globale, exacerbate de evenimentele geopolitice multiple și ii) deteriorarea echilibrului macroeconomic intern. Cele două riscuri sistemice de intensitate moderată sunt: i) riscul neîndeplinirii obligațiilor financiare de către sectorul privat, și ii) amenințările la adresa securității cibernetice și a inovației financiare, acesta din urmă fiind în tendință de creștere”, se precizează în raportul BNR.
„Riscul unor ajustări bruște pe piețele financiare internaționale rămâne important”
Pe plan global, riscurile s-au intensificat, afectate de extinderea protecționismului comercial, modificările politicii comerciale americane și reacțiile altor state. Tensiunile în politica comercială au loc într-un context deja vulnerabil, cauzat de șocurile economice anterioare și de tensiunile geopolitice persistente, amplificate și de prelungirea conflictului din Ucraina și a conflictelor din Orientul Mijlociu.
„Aceste evoluții au crescut semnificativ incertitudinea privind politicile economice, indicatorii atingând niveluri maxime istorice”, subliniază BNR.
Perspectivele creșterii economice globale au fost revizuite în jos, iar evoluțiile macroeconomice și geopolitice recente au amplificat riscurile legate de sustenabilitatea datoriei publice, pe fondul unui nivel ridicat de îndatorare publică la nivel mondial.
Sentimentul investitorilor a fost afectat de incertitudinile sporite privind politicile economice, conducând la o volatilitate crescută pe piețele financiare internaționale, în special începând cu luna aprilie.
„În perspectivă, riscul unor corecții bruște pe piețele financiare internaționale rămâne înalt, ţinând cont de evaluările ridicate din anumite segmente ale piețelor de capital şi obligaţiunilor corporative. Totuşi, sistemul financiar global şi-a menţinut rezistenţa până în prezent”, susțin autorii raportului.
Situația internă
Echilibrul macroeconomic intern a continuat să se deterioreze. În 2024, activitatea economică a încetinit considerabil, sub estimarea inițială. Produsul intern brut a crescut în termeni reali cu 0,8%, cel mai scăzut avans din ultimul deceniu, cu excepția anului 2020 marcat de pandemia COVID-19.
În primul trimestru al anului 2025, activitatea economică a avansat lent, cu 0,3% anual, din cauza unei temperări a consumului și a unui efect negativ sporit al exporturilor nete.
BNR evidențiază că în 2024, deficitele au crescut, concomitent cu o activitate economică sub așteptări.
Implementarea lentă a Planului Național de Redresare și Reziliență a generat blocaje în accesarea fondurilor și a întârziat investițiile planificate. Lipsa unor politici fiscale solide pentru consolidarea fiscal-bugetară crește incertitudinea cu privire la atingerea țintei de deficit bugetar de 7%.
„Prognozele indică o redresare graduală, dar mai modestă a activității economice, până la 2,8% în 2026, în timp ce pentru 2025 prognozele au fost ajustate în jos (la 1,6%, de la 3,3%). Încetinirea creșterii economice s-a asociat cu agravarea deficitului bugetar, pe fondul majorării cheltuielilor publice. Ponderea deficitului bugetar în PIB a fost de 9,3% în 2024, cea mai mare din Uniunea Europeană, semnificativ mai mare decât cea a Poloniei de 6,6%. În primele patru luni ale anului 2025, execuția bugetară s-a încheiat cu un deficit de 2,95% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai puțin față de aceeași perioadă a anului precedent. Lipsa unor politici fiscale pentru consolidarea fiscală pune sub semnul întrebării atingerea țintei de deficit de 7%, ținând cont de tendințele istorice ale deviărilor față de obiectivele planificate.”, subliniază raportul BNR.
În privința riscului de neplată a creditelor, calitatea creditelor acordate firmelor s-a deteriorat ușor, mai ales în cazul celor cu garanții de stat și IMM-urilor.
„Situația financiară a companiilor s-a înrăutățit, în timp ce avuția netă a populației oferă o rezervă importantă în fața șocurilor adverse. Capacitatea populației de a-și onora obligațiile financiare s-a îmbunătățit”, subliniază BNR.
Riscurile cibernetice au crescut din cauza escaladării tensiunilor comerciale și a conflictelor internaționale, exacerbate de inovațiile tehnologice. Atacurile cibernetice vizează preponderent instituțiile financiare.
„În contextul actual, marcat de digitalizare și conflicte geopolitice, riscurile cibernetice sunt din ce în ce mai importante. Fragmentarea globală și folosirea tot mai frecventă a atacurilor cibernetice ca instrumente în conflicte hibride cresc riscul. Deși numărul total de atacuri rămâne necunoscut, informațiile disponibile public sugerează o creștere semnificativă în ultimul deceniu, inclusiv o majorare a atacurilor sponsorizate de state. Utilizarea tehnologiilor avansate a dus la o dependență crescută de infrastructura digitală, expunând organizațiile la un spectru mai vast de amenințări cibernetice”, menționează raportul.
Tendințele europene specifice în privința amenințărilor cibernetice se reflectă și în România. Printre incidentele frecvente la băncile românești sunt atacurile DDoS și phishing, băncile investisem continuu în infrastructura digitală pentru a se adapta la provocările digitalizării. Campaniile de inginerie socială (phishing, smishing, vishing) au crescut și au vizat persoanele fizice.
„Este necesară o informare mai bună a populației despre riscurile cibernetice. Banca Națională a României atrage atenția asupra tentativelor de fraudă în numele BNR, subliniind că nu solicită coordonate bancare sau date personale.”, mai precizează raportul.
