Guvernul Bolojan și-a asumat responsabilitatea pentru prima etapă a programului de ajustare bugetară. Observațiile sunt semnificative. Primul aspect vizează procesul decizional. În ciuda pregătirilor extinse, unele decizii au fost luate în ultima clipă. Discuțiile tehnice și politice legate de reducerea deficitului bugetar s-au desfășurat pe parcursul mai multor săptămâni, dar unele măsuri au fost încă dezbătute intens în guvern cu doar câteva ore înainte de asumări.

Din punct de vedere esențial, pachetul cuprinde decizii cu impact major asupra bugetului și economiei naționale. Acestea includ majorarea taxei pe valoare adăugată, înghețarea salariilor și pensiilor bugetare, introducerea unei contribuții de sănătate pentru pensiile peste 3.000 de lei, precum și reducerea subvențiilor acordate partidelor politice (un prim pas, însă insuficient). De asemenea, prima etapă a inclus tentative de reducere a sporurilor pentru munca grea și periculoasă, precum și restructurarea burselor școlare.

Primul pachet este acum clarificat. Guvernul estimează că impactul financiar este de aproximativ 10 miliarde lei. O sumă importantă, dar nu suficientă pentru o nevoie estimată de 30 de miliarde lei în acest an. Așadar, observăm primele măsuri. Ne așteaptă acum cel de-al doilea pachet.

Implementarea primului pachet nu a fost lipsită de dificultăți. Majorarea TVA-ului este o decizie obișnuită, însă înghețarea salariilor și pensiilor, chiar dacă temporară, este o măsură sensibilă, la fel și plata contribuției suplimentare de sănătate de către o parte a pensionarilor.

Al doilea pachet prezintă mai multe provocări. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că acesta va fi prezentat Parlamentului până la sfârșitul lunii curente.

Obiectivele declarate ale celui de-al doilea pachet sunt ambițioase, însă realizarea lor pare dificilă. Necesitatea unor decizii rapide în domenii complexe precum redimensionarea pensiilor speciale, gestionarea companiilor de stat în privința performanței și funcționării lor, și restructurarea unor autorități autonome (cum ar fi ASF, ANRE, ANCOM și chiar BNR), creează dificultăți semnificative.

De asemenea, se preconizează redimensionarea aparatului bugetar prin digitalizare și descentralizare și combaterea evaziunii fiscale. Obiectivele sunt nobile, însă aplicarea lor practică este incertă. Experiența indică dificultatea acestor reforme, care apar ca niște „păpuși rusești”, unde o reformă generează altele. Problema este că, adesea, rezultă noi probleme care decurg din cele inițiale.

Spre exemplu, rezolvarea problemei comitetului de la Eximbank a fost urmată de informații despre dublarea indemnizațiilor administratorilor de la Tarom, în ciuda pierderilor îndelungate ale companiei.

Guvernul a încercat să reducă anumite sporuri, dar a identificat numeroase alte aspecte dificil de gestionat. Proiectul de restructurare a companiilor de stat și instituțiilor publice este complicat de contractele colective de muncă. Există riscul unor situații dificile, asemănătoare cazului Romsilva sau a cazurilor de plăți generoase la pensionări. Schimbarea președintelui ANAF, cu scopul de a elimina influențele politice, este un obiectiv laudabil, dar este realizabil în condițiile actualului context? Privilegiile și beneficiile nerezonabile din aparatul administrativ și din companiile de stat rămân o problemă.

Așadar, așteptăm cu interes cel de-al doilea pachet de măsuri de reducere a deficitului bugetar.