Ne concentrăm pe reducerea deficitului bugetar. Însă, România nu este singura națiune europeană confruntată cu această problemă. Statul român trebuie să identifice anul curent 30 de miliarde de lei în plus la venituri sau în minus la cheltuieli. Cum percepeți un stat care trebuie să ajusteze bugetul cu 40 de miliarde de euro?

Francezii se confruntă cu o astfel de necesitate. După o serie de propuneri românești discutate recent, să analizăm soluțiile franceze.

La începutul săptămânii, cotidianul „Les Echos” a publicat propunerea legislativului francez, prezentată guvernului. Această inițiativă intervine într-un context în care executivul pregătește un plan de refacere a finanțelor publice. Chiar dacă senatul nu se poate substitui executivului, senatorii din majoritatea de centru-dreapta au considerat necesară contribuția lor la bugetul viitor.

Franța, la fel ca România, este supusă procedurii de deficit excesiv deschisă de Comisia Europeană și trebuie să reducă deficitul de la 5,4% în acest an la 4,6% din PIB în anul viitor. În termeni nominali, ajustarea bugetară pentru anul viitor ar trebui să se ridice la aproximativ 40 de miliarde de euro, iar propunerea Senatului se situează între 30 și 50 miliarde de euro.

Propunerea senatorilor francezi surprinde prin faptul că din cele 50 de miliarde de euro, 45 de miliarde vizează reducerea cheltuielilor. Acest lucru rezonează cu discuțiile contradictorii din România cu privire la potențialele scăderi ale cheltuielilor publice. Planul caută un echilibru între companii, angajați și pensionari, distribuind efortul pe ansamblul populației.

Senatul francez propune înghețarea alocărilor bugetare, cu excepția domeniului apărării, a serviciului public și contribuțiilor la Uniunea Europeană. Această măsură ar conduce la economii de 10 miliarde de euro la buget. O reducere cu 1% a cheltuielilor ar genera o economie bugetară de 2,4 miliarde de euro.

Senatul propune o reevaluare a bugetelor unor ministere, precum Justiției, Cercetării și Interne. Ministerul Apărării este exclus. Reevaluarea bugetelor ar implica revenirea la nivelul de dinaintea pandemiei (2019), adaptat la inflație. Un astfel de plan, dificil de implementat, ar genera o reducere de 22 miliarde de euro pe termen lung.

Senatorii solicită guvernului să recâștige controlul asupra cheltuielilor salariale. Anul trecut, masa salarială a crescut cu 6,7%, depășind cu mult rata inflației.

Există o paralelă cu România, unde se discută despre masa salarială, nu salariile individuale. Ar fi o idee pentru România: menținerea masei salariale la nivelul anului trecut, cu posibilitatea creșterii unor salarii, compensată de scăderea sau eliminarea altor posturi bugetare.

O altă propunere franceză este reaplicarea unei măsuri din perioada președintelui Sarkozy: înlocuirea a doi angajați bugetari plecați din sistem cu un singur angajat nou. Această măsură ar genera reduceri de cheltuieli de 500 milioane de euro. De asemenea, sistemul asigurărilor sociale ar putea contribui cu 10 miliarde de euro, prin aplicarea unui „an gol” fără creșteri ale pensiilor și prestațiilor sociale.

Din aceste soluții, România poate extrage numeroase idei de reducere a deficitului, majoritatea axate pe diminuarea cheltuielilor publice. Acestea ar putea fi relevante pentru guvernul actual.