„Nu există motivație pentru o performanță sporită și nu există o legătură între performanța spitalului și cheltuielile sale. Aceasta este problema. Și nu există niciun plan de reducere a sporurilor din sistemul sanitar”, declară Bolojan.

Mărimea sporurilor ar trebui stabilită de managerii de spital. Ei trebuie să decidă dacă acestea rămân în limite rezonabile sau ating valoarea maximă.

„Dar, vă spun, fiecare manager face o analiză individuală și decide dacă aplică sporurile la maximum sau le ține în limitele legale. Am fost președinte de Consiliu Județean și aș fi putut primi 50% sporuri din fonduri europene, dar m-am oprit la 35%. Și știu că am avut rezultate bune în atragerea fondurilor europene. Altminteri, dacă aș fi ajuns la limita maximă, ce exemplu le-aș fi dat colegilor cu salarii mult mai mici decât ale mele? Și cu ajutorul mecanismelor permis de lege și management, poți regla valoarea sporurilor”, a mai spus premierul.

Premierul a oferit și exemple în acest sens:

„Să luăm, de exemplu, o secție de boli infecțioase. Există un spor minim și unul maxim. Dacă există doar un pacient cu această boală din 10 paturi, se aplică sporul maxim? Dacă spitalul este în pierdere și are datorii? Sau se calculează în funcție de număr real de pacienți, recunoscând că o capacitate mai mică de ocupație a paturilor sugerează o diminuare a riscului de contaminare? V-am dat un exemplu simplu. Managerii de spitale sunt plătiți pentru eficiență, nu pentru a cere bani la nesfârșit, că nu mai există resurse, ci pentru a oferi servicii mai bune și pentru a plăti personalul corect și cinstit”, a concluzionat Ilie Bolojan.