„Aceste acțiuni erau prevăzute pentru anul 2024. Anul 2024 a fost unul extrem de important din punct de vedere electoral, cu numeroase campanii electorale, consecințe majore, evenimente neobișnuite, și amânări de alegeri. Consideram că am putea ajunge într-o situație dificilă. (…) România era într-o situație ce necesita să demonstreze că înțelege că dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli nu poate continua. Și atunci, trebuia să ia anumite măsuri spre un stat mai eficient”, a explicat Barna.

Acesta a adăugat că „aceste măsuri pot implica și reducerea sporurilor nejustificate din administrația centrală, precum și o reevaluare a modului de remunerare a profesorilor”.

„Trebuie să iei măsurile necesare, chiar dacă sunt nepopulare, sau chiar dacă cineva susține că punem în pericol educația copiilor. Dar beneficiarul final al acestor schimbări trebuie să fie copilul, care are nevoie de o educație mai bună, și cetățeanul român, care trebuie să vadă că statul devine mai eficient, mai orientat spre nevoile cetățenilor”, a mai declarat vicepremierul.

El a subliniat că „cultura internă, organizațională din cadrul aparatului de stat, inclusiv poliție, educație, sănătate și administrație locală, trebuie să se transforme”.

Potrivit lui Barna, România a evitat o situație financiară critică. Actualmente, el respinge riscul unei recesiuni.